cum reduceti dimensiunile lamei?
- Autor subiect Joo
- Dată creare
Eu am modificat niste lemne DEF, e drept din cele moderne, cu viteza destul de mare, unul din ele avand chiar carbon (Nittaku Shake defence). Au iesit niste lemne excelente, pe care le-as incadra la OFF- spre OFF. Am procedat in felul urmator: Am creat un sablon din carton subtire, trasand pe el cu pixul, conturul unui lemn care mi-a convenit, de exemplu "Bty T.B. ALC", pe care apoi l-am decupat cu foarfeca. Apoi am aplicat centrat acel sablon pe lemnul DEF si am trasat conturul, tot cu pix. Nu am taiat diferenta cu un traforaj pt ca nu am avut, dar am inlaturat-o la un polizor, avand grija sa tin lemnul in asa fel incat sa nu se exfolieze straturile.Cand m-am apropiat de cote, am continuat cu hartie abraziva din ce in ce mai fina. E ceva de munca dar rezultatul final este pe masura timpului si priceperii investite.
Noile "creatii" acopera cu mare succes, o nisa inexistenta pe piata, pe care fabricantii consacrati, o cam ignora :!:
Noile "creatii" acopera cu mare succes, o nisa inexistenta pe piata, pe care fabricantii consacrati, o cam ignora :!:
Ultima editare:
Din postul Domnului Aurel Onut am inteles ca exact solutia de tip fierastrau pendular/ traforaj nu este indicata.
Sa ne spui daca merge metoda fierastrau, si la ce lemn (cu ce grosime) ai aplicat-o.
Ultima editare:
Eu am modificat un Joola Chen Defender cu sablon pentru contur apoi am ajustat cu cutterul, ca si cand as fi ascutit un creion. Cand m-am apropiat de limita, am folosit un smirghel gros, cu o bucata de lemn in spate, sa-l tina drept si sa nu deformez cantul prea mult. Smirghel fin la final. 10-15 minute de munca destul de lejera, fara risc mare de exfoliere.
Eu mi-am modificat un nittaku tenor dar de aceasta operatiune s-a ocupat maestrul Pietris... initial avea 159 cu 151mm si l-am adus la u clasic 157 cu 150 mm de la bty(forma d ou)... nu stiu exact cum a procedat dar ceea ce e sigur este faptul ca nu iti dai seama ca acest lemn nu a fost cu dimensiunile respective din fabrica...pe de alta parte lemnul devine ceva mai usor...am observat ca scade putin viteza si creste controlul...daca nu e aplicata o ajustare "barbara" nu cred ca sunt probleme...
si ma rog cu adica scade viteza daca micsorezi lama unui lemn de unde aceasta teorie?? in general lemnele cu lama mare sunt def sau all atunci cand sutezi paleta prinde mai mult aer fiind mai mare si deci nu are aceasi viteza ca atunci cand folosesti aceasi lama dar la dimensiuni normale sa zicem lama ia mai outin aeer deci este mai rapida!! nu ?? si oricum in afara de faptul ca daca micsorezi lama este si lemnul mai usor nu cred ca se intampla nimic !
E o problema de conservare a impulsului. Scazand dimensiunea lemnului scade masa paletei din diferenta de lemn si fete, iar la aceeasi viteza impulsul paletei este mai mic. In mod corespunzator si impulsul imprimat mingii la ciocnire scade proportional, deci si viteza acesteia dupa ciocnire. Micsorarea vitezei mingii conduce si la cresterea controlului, dupa cum a observat si flash. Cel putin in aces caz teoria si experimentul dau acelasi rezultat
Un alt motiv pentru care creste controlul este ca la final vei avea un sweet spot mai mare decat initial, comparativ cu suprafata totala a lemnului evident ... deci chiar daca lovesti mai spre margine vei avea un control bun.
(at)macocco - este masa paletei relevanta la ciocnirea cu mingea atunci cand paleta este tinuta in mana? Eu vad relevanta masei in faptul ca iti trebuie o mana mai puternica pentru a accelera o paleta mai grea la aceeasi viteza cu una mai usoara sau, daca ai aceelasi volum si masa mai mare -> paleta are densitate mai mare deci, paletele cu mase diferite au proprietati diferite... din cauza densitatii diferite.
(at)rflash - cred ca sweetspot-ul se micsoreaza atunci cand se micsoreaza dimensiunea lemnului datorita faptului ca lemnul nu are aceleasi proprietati elastice pe masura ce punctul de contact se apropie de margine. Daca teoria ta ar fi corecta atunci producatorii de lemne(all wood) de lux - Hurricane King de exemplu, ar folosi placaje mai mari pentru a produce lemne cu sweet spot similar celor cu carbon.
Poate ma insel, ii rog pe cei care au experienta si sunt mai priceputi ca mine sa ne clarifice daca sweetspot-ul este dependent de dimensiunea lemnului.
---------- Post added 20-Jul-2011 at 22:45 ----------
(at)alehandro - viteza paletei este un factor independent de viteza cu care loveste jucatorul. Daca ar fi sa lovesti cu aceeasi forta, o paleta def sau all+ va arunca mingea mai incet decat o paleta off+
Teoria ta cu forta de frecare mai mare pentru suprafete mai mari este corecta, dar se refera la viteza cu care poate lovi jucatorul, nu la viteza paletei in sine.
(at)rflash - cred ca sweetspot-ul se micsoreaza atunci cand se micsoreaza dimensiunea lemnului datorita faptului ca lemnul nu are aceleasi proprietati elastice pe masura ce punctul de contact se apropie de margine. Daca teoria ta ar fi corecta atunci producatorii de lemne(all wood) de lux - Hurricane King de exemplu, ar folosi placaje mai mari pentru a produce lemne cu sweet spot similar celor cu carbon.
Poate ma insel, ii rog pe cei care au experienta si sunt mai priceputi ca mine sa ne clarifice daca sweetspot-ul este dependent de dimensiunea lemnului.
---------- Post added 20-Jul-2011 at 22:45 ----------
(at)alehandro - viteza paletei este un factor independent de viteza cu care loveste jucatorul. Daca ar fi sa lovesti cu aceeasi forta, o paleta def sau all+ va arunca mingea mai incet decat o paleta off+
Teoria ta cu forta de frecare mai mare pentru suprafete mai mari este corecta, dar se refera la viteza cu care poate lovi jucatorul, nu la viteza paletei in sine.
Eu am jucat demult cu un Primorac Carbon care era "miscorat artificial". Fata de unul normal impresia mea a fost ca sweet spotul era mai mare procentual la varianta redusa decat la cea originala.
E cunoscut faptul ca in cazul fetelor sunt mai bune cele din mijloc decat cele de pe margine (in procesul de fabricatie al fetelor, acestea se produc la dimensiuni mult mai mari si sunt ulterior taiate la forma patrata arhicunoscuta). Daca s-ar alege pentru comercializare doar cele din mijloc pierderile ar fi destul de mari si ar conduce la preturi si mai mari, motiv pentru care si fetele de pe margine sunt scoase pe piata. Banuiesc ca o logica asemanatoare se aplica si in cazul lemnelor.
E cunoscut faptul ca in cazul fetelor sunt mai bune cele din mijloc decat cele de pe margine (in procesul de fabricatie al fetelor, acestea se produc la dimensiuni mult mai mari si sunt ulterior taiate la forma patrata arhicunoscuta). Daca s-ar alege pentru comercializare doar cele din mijloc pierderile ar fi destul de mari si ar conduce la preturi si mai mari, motiv pentru care si fetele de pe margine sunt scoase pe piata. Banuiesc ca o logica asemanatoare se aplica si in cazul lemnelor.
Am lipsit un timp....
Da, sigur ca are relevanta. Paleta si mana jucatorului nu formeaza un solid rigid pentru a fi luate in calcul impreuna in calcularea impulsului. Nu vad legatura dintre densitate si subiectul in cauza....