Mulțumesc în primul rând pentru pentru răbdarea de a citi postarea de mai jos. Sunt câteva idei care sper să ajute. Dacă sunt de folos, mă bucur! Am postat abia azi deoarece a trebuit să fac câteva simulări (mai ales cu privire la modalitățile de calculare a MP) astfel încât informațiile oferite să aibă validitate.
În ultimele luni am văzut discuții intense cu privire la acest subiectul jucătorilor acuzați că nu joacă în categorie conform valorii individuale. Din analiza mea am identificat următoarele categorii de jucători:
A) Jucători care nu vor să treacă la categoria superioară deoarece consideră că nu ar face față sau pur și simplu doresc să câștige în categoria inferioară în loc să aibă puține victorii la categoria superioară, jucători care doresc să retrogradeze din același motiv;
B) Jucători care nu vor să treacă în categoria superioară în apropierea turneelor finale pentru a câștiga titlul de campion/lider județean;
C) Jucători care rămân în categorie reglând MP astfel încât să câștige cât mai multe trofee.
În fața acestei situații conducerea AmaTur trebuia să acționeze și a acționat. Propunerea mea completează ce s-a început și, cred eu, că îmbunătățește sistemul.
Propunere calcul medie MP: cele mai bune 4 din 6 turnee A+, cele mai bune 8 din 12 turnee A și cele mai bune 4 din 8 turnee B.
Modul de calcul al MP nu trebuie să difere între turneele A+, A și B. Un jucător are aceeași valoare atât la turneele A+ cât și la A sau B.
Explicație:
Pentru MP se menține situația de la A+, se micșorează numărul de turnee A luate în calcul la 8 din 12 , iar la B se păstrează 4 turnee, însă cele mai bune 4 din 8.
Sistemul cu 0 victorii 0 puncte afectează uneori și jucători cinstiți. În sistemul de mai sus nu mai este necesară păstrarea acestei măsuri, dar în același timp sistemul devine mult mai eficient în detectarea și eliminarea jucătorilor care au obiectivele de mai sus.
În primul rând cu cât grila este mai mare cu atât este mai greu să înlocuiești turneele bune cu unele slabe, de aceea am propus o grilă de 8 turnee pentru B. Ca să poți introduce în grilă un turneu slab trebuie să trântești nu mai puțin de 5 turnee. O grilă extinsă scoate în evidență tendința jucătorului de a rămâne sau nu în categorie. De asemenea același lucru se urmărește și la turneele A prin luarea în calcul a celor mai bune 8 din 12.
Modul de calcul al MP nu trebuie să difere între turneele A+, A și B. Un jucător are aceeași valoare atât la turneele A+ cât și la A sau B. Punctarea diferențiată și neunitară pe parcursul unui an pentru calculul MP a acestor turnee duce la situații contradictorii și ciudate:
Este adevărat că modul de punctare a turneelor B față de turneele A putea duce la scăderea MP, tocmai de aceea ar fi necesară, repet, instituirea modului de calcul al MP unitar atât la A+ cât și la A și la turneele B! Sistemul unitar de calcul împiedică folosirea unei categorii de turnee pentru reglarea MP fără a fi detectat.
Exemplu: Nu poți să ai media la turneele B mai mică decât media la turneele A+ ținând cont de gradul de dificultate!
De asemenea eliminarea turneelor B din calculul mediei poate crea situații tocmai de genul celor care se doresc înlăturate.
Exemplu: jucător ce are medie de hobby sau avansați, dar nivelul actual de open sau elite și care nu a mai jucat între timp, poate merge până se plictisește la turnee B și să ia cupă după cupă pentru că el nu va promova.
De asemenea sunt mulți jucători care participă doar la turnee B în localitatea de reședintă și nu ar exista metodă obiectivă de stabilire a MP (totul ar cădea în sarcina organizatorului să acorde un MP, evaluare întrucâtva subiectivă).
Automat se rezolvă și chestiunea celor care vor să câștige trofee (categoria C de jucători menționată mai sus), deoarece nu mai au mijloace de scădere a MP fără a fi detectați. Caz în care sunt promovați automat.
2. Sistemul de calcul al MP pe care l-am propus este complementar cu modul de calcul al clasamentului și a modului de desemnare a campionilor/liderilor județeni.
Propunere calcul clasament: cele mai bune 4 din 6 A+, cele mai bune 10 din 12 turnee A și cele mai bune 6 din 8 turnee B. Se păstrează bonificația de 50% pentru A+ și penalizarea de 25% pentru B pentru a reflecta dificultatea tipului de concurs.
Principalul element de noutate este modul de stabilire a liderilor județeni, campionul județean fiind, ca și în prezent, cel aflat în fruntea clasamentului județean la finalul anului competițional.
Liderul județean, în opinia mea, ar trebui să fie jucătorul care în ultimele 6 luni ale anului competițional a avut cel mai mare punctaj în clasamentul județean îndeplinind suplimentar următoarele condiții:
Pentru clasament se mărește grila de turnee B cu 2, cele mai bune 6 din 8, nefiind o diferență semnificativă față de situația existentă, ceea ce nu poate constitui un motiv de nemulțumire.
Clasamentul trebui să cuprindă o imagine cât mai completă a activității fiecărui jucător în parte.
Liderul județean, în opinia mea, ar trebui să fie jucătorul care în ultimele 6 luni ale anului competițional a avut cel mai mare punctaj în clasamentul județean la categoria respectivă. Cine este liderul județean la o categorie? Cel care e conjunctural pe poziția 1 în septembrie, poate chiar cu participări mediocre sau doar cu câteva turnee jucate, sau cel care a adunat clasări meritorii aproape tot anul în categoria respectivă și care în iulie-august se vede pus în situația de a alege soluția morală sau mai puțin morală de a promova/nepromova?! Ești „vinovat” pentru că ai progresat mai repede și de aceea cu o lună înainte de afișarea clasamentului final ți se șterg toate meritele și titlul merge la alt jucător? Propunerea în acest sens ajută spiritul competițional. Nu mai concurezi să ții MP acolo „unde trebuie” ci concurezi cu jucători din județul tău. Punctul de referință devine punctajul din clasament. Ești obligat să depășești un punctaj și numai prin valoare se poate face aceasta. Competiția va deveni mai acerbă și mai mulți jucători se vor lupta între ei. Turneele A+ vor deveni decisive în stabilirea liderilor județeni. Ai performanțe acolo ai șanse mai mari să câștigi titlul. Și așa e și normal deoarece turneele A+ sunt cele la care participă cei mai mulți jucători și au gradul de dificultate cel mai ridicat.
Cei care retrogradează își pierd obiectul muncii, nefiind eligibili pentru titlul de lider județean timp de un an de zile (o parte din categoria A de jucători).
Cei care nu doreau să piardă titlul de campion județean la finalul anului competițional au acum posibilitatea de a promova și a primi titlul. Se încurajează onestitatea. În mare parte se rezolvă problema cu categoria B de jucători menționată la început.
Rămân cei care nu vor să promoveze pentru a obține victorii .
Problema se rezolvă în felul următor.
Exemplu: jucător care vrea să joace multe meciuri și bate tot până în eliminatorii după care se lasă bătut pentru a nu obține punctaj de promovare.
De aceea de la un raport de 2,5 victorii/înfrângeri în ultimele 6 luni sau an de zile este promovat automat în categoria superioară.
De asemenea vor exista jucători care vor încerca să profite de unica vulnerabilitate a stabilirii liderului județean și anume ar putea încerca să obțină rezultate foarte slabe la turneele B (pentru că se punctează mai slab) în speranța că vor obține rezultate foarte bune la turneele A+. Își asumă oricum un mare risc. Totuși pentru a nu cădea în ispită pentru scăderea MP, turneele B ar putea să fie luate în calcul în modul următor:
1-4 turnee se ia în calcul la MP cel mai bun dintre ele
5 turnee se iau în calcul cele mai bune 2
6-7 turnee se iau în calcul cele mai bune 3
8 turnee se iau în calcul cele mai bune 4
La turneele A se aplică aceeași schemă cu următoarea completare:
8 turnee se iau în calcul cele mai bune 4
9 turnee se iau în calcul cele mai bune 5
10 turnee se iau în calcul cele mai bune 6
11 turnee se iau în calcul cele mai bune 7
12 turnee se iau în calcul cele mai bune 8
Încă un amendament la situația de mai sus: dacă un jucător începe să trântească turneele B (minim 5 turnee) în momentul în care se observă această tendință este promovat la categoria superioară. Pentru a nu exista discuții se poate institui ca MP de referință, pentru promovare decisă de Comitetul Director pentru turneele B, MP turneelor A+. Mai explicit: Dacă ești mare jucător la turneele A+ nu ai cum să uiți tenisul la 5-7 turnee B consecutive!
Punând cap la cap toate filtrele menționate mai sus și anume:
3. Propunere la turneele unde în categorie sunt înscriși peste 80 de jucători pe categorie să se acorde puncte suplimentare la categoria respectivă și pentru locurile 9-16 după sistemul M9-16+x unde X este 3 la categoriile Open, Avansați și Hobby.
Consider că intrarea în primii 16 la un concurs cu foarte mulți jucători este o performanță. De asemenea va face și mai dificilă sarcina celor care vor încerca să-și influențeze negativ MP.
4. Propunere eliminare acordarea punctajelor 0
Explicație:
Măsura și-a dovedit eficiența cel puțin în prima perioadă, ulterior unii au folosit regula în beneficiul lor. Grila redusă este mai ușor de influențat. Punctajul 0 ajută pe unii care vor să-și scadă media în situația în care au grila plină, mai ales cei care vor să retrogradeze. Cu cât media se împarte la un număr mai mic de turnee cu atât e mai ușor de influențat. De asemenea se pot înlocui din grilă punctajele mari cu 0 și astfel se poate scădea media destul de ușor. Sunt exemple de jucători care au înlocuit turnee A cu 0 pentru a scădea media.
Măsură eliminării acordării punctajelor 0 trebuie înlocuită cu o altă măsură care să îngreuneze sarcina celor care vor să retrogradeze. De aceea propun ca un jucător, după ce promovează să primească la primele 4 concursuri A și 4 concursuri B (ideal ar fi pe grilele propuse anterior de 12 pentru turnee A și 8 pentru B) punctaje în modul următor:
a) dacă punctajul la un turneu este mai mic decât cel pe care îl înlocuiește din grilă, jucătorul va primi punctajul care ar trebui înlocuit.
Exemplu: jucător promovat la open de la avansați obține la un turneu 22 de puncte. În grilă punctajul de înlocuit este 26. Jucătorul va primi 26.
b) dacă punctajul care trebuie înlocuit este mai mic decât limita inferioară atunci jucătorul va primi ca punctaj limita inferioară
Exemplu: jucător promovat la open de la avansați obține la un turneu 18 de puncte. În grilă punctajul de înlocuit este 19. Jucătorul va primi 20 de puncte.
Sper că această măsură să poată fi implementată tehnic cu ajutorul domnului Apian.
Inițial mă gândeam să propun ca un jucător să nu poată retrograda o anumită perioadă de timp, dar în perioada respectivă el poate să umple grila cu punctaje slabe și la sfârșitul perioadei va retrograda. Sistemul de mai sus, deși mai complex este foarte dificil de păcălit.
Eliminarea punctării cu 0 propun să fie făcută începând cu Turneul Campionilor de la Piatra Neamț. Se cheltuie multe resurse de timp și financiare pentru acest turneu și este foarte posibil ca 15-20% din jucători să plece acasă cu 0, ceea ce nu cred că este stimulator pentru participarea la competiție. Nu cred că e vreunul din cei 460 de jucători care să vină la turneul final și să se lase bătut. Toți vor da tot ce-i mai bun din ei.
5. Regulamentul este de preferat să intre în vigoare pe 1 nov pentru a putea fi aplicat de la un turneu final până la celălalt turneu final, deoarece condițiile de punctare trebuie să fie egale pe tot parcursul anului competițional. În situații de urgență sau de chestiuni grave se poate modifica regulamentul.
6. În acest moment categoria Elite este cuprinsă între 33 și 55 la MP. Probabil la anul se va ajunge la 60 MP cu diferențele de valoare evidente. De asemenea numărul de jucători din categorie s-a mărit și se va mări. De aceea propun pilotarea categoriei Masters după modul următor:
La dorința unui organizator și numai la dorința acestuia, deoarece implică o atenție suplimentară și o cheltuială suplimentară (dorința fiind exprimată în anunțul turneului, pentru ca jucătorii care se înscriu să știe despre această posibilitate), să poată fi organizată, dacă există un număr de 12 jucători cu MP mai mare de 44 (este doar un exemplu, poate fi stabilită o altă limită) categoria Masters, și, în același timp, rămân un număr de cel puțin 18 jucători pentru categoria Elite (adică minim 2 grupe Masters și minim 3 grupe de Elite). Dacă nu se adună numărul de jucători rămâne categoria Elite. În principal se poate întâmpla acest lucru destul de rar, mai ales la turneele foarte mari. Ar fi o măsură în beneficiul jucătorilor, care ar juca meciuri mai echilibrate. Dacă se organizează categoria Masters, atunci x = 3p din grila punctare se acordă și la categoria Elite. Categoria rămâne unită (Elite) în ceea ce privește clasamentul, premiile și distincțiile anuale AmaTur. Pilotarea poate dura cel puțin un an și poate fi prelungită până în momentul în care numărul de jucători va fi suficient de mare în categorie astfel încât să permită organizarea turneelor cu număr suficient de jucători la ambele categorii Masters și Elite, pentru că, vrem nu vrem, în timp, acolo se va ajunge să mai fie creată o categorie.
- Propun modificarea sistemului de calculare a mediei (MP), a clasamentului și a modului de desemnare a liderilor județeni.
În ultimele luni am văzut discuții intense cu privire la acest subiectul jucătorilor acuzați că nu joacă în categorie conform valorii individuale. Din analiza mea am identificat următoarele categorii de jucători:
A) Jucători care nu vor să treacă la categoria superioară deoarece consideră că nu ar face față sau pur și simplu doresc să câștige în categoria inferioară în loc să aibă puține victorii la categoria superioară, jucători care doresc să retrogradeze din același motiv;
B) Jucători care nu vor să treacă în categoria superioară în apropierea turneelor finale pentru a câștiga titlul de campion/lider județean;
C) Jucători care rămân în categorie reglând MP astfel încât să câștige cât mai multe trofee.
În fața acestei situații conducerea AmaTur trebuia să acționeze și a acționat. Propunerea mea completează ce s-a început și, cred eu, că îmbunătățește sistemul.
Propunere calcul medie MP: cele mai bune 4 din 6 turnee A+, cele mai bune 8 din 12 turnee A și cele mai bune 4 din 8 turnee B.
Modul de calcul al MP nu trebuie să difere între turneele A+, A și B. Un jucător are aceeași valoare atât la turneele A+ cât și la A sau B.
Explicație:
Pentru MP se menține situația de la A+, se micșorează numărul de turnee A luate în calcul la 8 din 12 , iar la B se păstrează 4 turnee, însă cele mai bune 4 din 8.
Sistemul cu 0 victorii 0 puncte afectează uneori și jucători cinstiți. În sistemul de mai sus nu mai este necesară păstrarea acestei măsuri, dar în același timp sistemul devine mult mai eficient în detectarea și eliminarea jucătorilor care au obiectivele de mai sus.
În primul rând cu cât grila este mai mare cu atât este mai greu să înlocuiești turneele bune cu unele slabe, de aceea am propus o grilă de 8 turnee pentru B. Ca să poți introduce în grilă un turneu slab trebuie să trântești nu mai puțin de 5 turnee. O grilă extinsă scoate în evidență tendința jucătorului de a rămâne sau nu în categorie. De asemenea același lucru se urmărește și la turneele A prin luarea în calcul a celor mai bune 8 din 12.
Modul de calcul al MP nu trebuie să difere între turneele A+, A și B. Un jucător are aceeași valoare atât la turneele A+ cât și la A sau B. Punctarea diferențiată și neunitară pe parcursul unui an pentru calculul MP a acestor turnee duce la situații contradictorii și ciudate:
Este adevărat că modul de punctare a turneelor B față de turneele A putea duce la scăderea MP, tocmai de aceea ar fi necesară, repet, instituirea modului de calcul al MP unitar atât la A+ cât și la A și la turneele B! Sistemul unitar de calcul împiedică folosirea unei categorii de turnee pentru reglarea MP fără a fi detectat.
Exemplu: Nu poți să ai media la turneele B mai mică decât media la turneele A+ ținând cont de gradul de dificultate!
De asemenea eliminarea turneelor B din calculul mediei poate crea situații tocmai de genul celor care se doresc înlăturate.
Exemplu: jucător ce are medie de hobby sau avansați, dar nivelul actual de open sau elite și care nu a mai jucat între timp, poate merge până se plictisește la turnee B și să ia cupă după cupă pentru că el nu va promova.
De asemenea sunt mulți jucători care participă doar la turnee B în localitatea de reședintă și nu ar exista metodă obiectivă de stabilire a MP (totul ar cădea în sarcina organizatorului să acorde un MP, evaluare întrucâtva subiectivă).
Automat se rezolvă și chestiunea celor care vor să câștige trofee (categoria C de jucători menționată mai sus), deoarece nu mai au mijloace de scădere a MP fără a fi detectați. Caz în care sunt promovați automat.
2. Sistemul de calcul al MP pe care l-am propus este complementar cu modul de calcul al clasamentului și a modului de desemnare a campionilor/liderilor județeni.
Propunere calcul clasament: cele mai bune 4 din 6 A+, cele mai bune 10 din 12 turnee A și cele mai bune 6 din 8 turnee B. Se păstrează bonificația de 50% pentru A+ și penalizarea de 25% pentru B pentru a reflecta dificultatea tipului de concurs.
Principalul element de noutate este modul de stabilire a liderilor județeni, campionul județean fiind, ca și în prezent, cel aflat în fruntea clasamentului județean la finalul anului competițional.
Liderul județean, în opinia mea, ar trebui să fie jucătorul care în ultimele 6 luni ale anului competițional a avut cel mai mare punctaj în clasamentul județean îndeplinind suplimentar următoarele condiții:
- Nu a retrogradat de la categoria superioară în ultimele 12 luni calendaristice față de momentul obținerii acelui punctaj; Exemplu: jucător de Open care în luna mai obține cel mai mare punctaj din anul competițional din județul X. Dacă în luna iunie a anului anterior juca la Elite, acel jucător nu este eligibil pentru disticție.
- A participat în categorie cel puțin 6 luni la categoria respectivă și are un număr total de minim 10 turnee jucate;
- Sunt eligibili și jucătorii care au promovat la categorie superioară cu maxim 3 luni înaintea afișării clasamentului final.
Pentru clasament se mărește grila de turnee B cu 2, cele mai bune 6 din 8, nefiind o diferență semnificativă față de situația existentă, ceea ce nu poate constitui un motiv de nemulțumire.
Clasamentul trebui să cuprindă o imagine cât mai completă a activității fiecărui jucător în parte.
Liderul județean, în opinia mea, ar trebui să fie jucătorul care în ultimele 6 luni ale anului competițional a avut cel mai mare punctaj în clasamentul județean la categoria respectivă. Cine este liderul județean la o categorie? Cel care e conjunctural pe poziția 1 în septembrie, poate chiar cu participări mediocre sau doar cu câteva turnee jucate, sau cel care a adunat clasări meritorii aproape tot anul în categoria respectivă și care în iulie-august se vede pus în situația de a alege soluția morală sau mai puțin morală de a promova/nepromova?! Ești „vinovat” pentru că ai progresat mai repede și de aceea cu o lună înainte de afișarea clasamentului final ți se șterg toate meritele și titlul merge la alt jucător? Propunerea în acest sens ajută spiritul competițional. Nu mai concurezi să ții MP acolo „unde trebuie” ci concurezi cu jucători din județul tău. Punctul de referință devine punctajul din clasament. Ești obligat să depășești un punctaj și numai prin valoare se poate face aceasta. Competiția va deveni mai acerbă și mai mulți jucători se vor lupta între ei. Turneele A+ vor deveni decisive în stabilirea liderilor județeni. Ai performanțe acolo ai șanse mai mari să câștigi titlul. Și așa e și normal deoarece turneele A+ sunt cele la care participă cei mai mulți jucători și au gradul de dificultate cel mai ridicat.
Cei care retrogradează își pierd obiectul muncii, nefiind eligibili pentru titlul de lider județean timp de un an de zile (o parte din categoria A de jucători).
Cei care nu doreau să piardă titlul de campion județean la finalul anului competițional au acum posibilitatea de a promova și a primi titlul. Se încurajează onestitatea. În mare parte se rezolvă problema cu categoria B de jucători menționată la început.
Rămân cei care nu vor să promoveze pentru a obține victorii .
Problema se rezolvă în felul următor.
Exemplu: jucător care vrea să joace multe meciuri și bate tot până în eliminatorii după care se lasă bătut pentru a nu obține punctaj de promovare.
De aceea de la un raport de 2,5 victorii/înfrângeri în ultimele 6 luni sau an de zile este promovat automat în categoria superioară.
De asemenea vor exista jucători care vor încerca să profite de unica vulnerabilitate a stabilirii liderului județean și anume ar putea încerca să obțină rezultate foarte slabe la turneele B (pentru că se punctează mai slab) în speranța că vor obține rezultate foarte bune la turneele A+. Își asumă oricum un mare risc. Totuși pentru a nu cădea în ispită pentru scăderea MP, turneele B ar putea să fie luate în calcul în modul următor:
1-4 turnee se ia în calcul la MP cel mai bun dintre ele
5 turnee se iau în calcul cele mai bune 2
6-7 turnee se iau în calcul cele mai bune 3
8 turnee se iau în calcul cele mai bune 4
La turneele A se aplică aceeași schemă cu următoarea completare:
8 turnee se iau în calcul cele mai bune 4
9 turnee se iau în calcul cele mai bune 5
10 turnee se iau în calcul cele mai bune 6
11 turnee se iau în calcul cele mai bune 7
12 turnee se iau în calcul cele mai bune 8
Încă un amendament la situația de mai sus: dacă un jucător începe să trântească turneele B (minim 5 turnee) în momentul în care se observă această tendință este promovat la categoria superioară. Pentru a nu exista discuții se poate institui ca MP de referință, pentru promovare decisă de Comitetul Director pentru turneele B, MP turneelor A+. Mai explicit: Dacă ești mare jucător la turneele A+ nu ai cum să uiți tenisul la 5-7 turnee B consecutive!
Punând cap la cap toate filtrele menționate mai sus și anume:
- Noul mod de calcul al Mp
- Noul mod de desemnare a liderilor județeni
- Noul mod de calcul al clasamentului
- Introducerea rației de 2,5 între victorii/înfrângeri
- Raportul între media individuală MP de la A+ și media individuala MP de la turneele B
3. Propunere la turneele unde în categorie sunt înscriși peste 80 de jucători pe categorie să se acorde puncte suplimentare la categoria respectivă și pentru locurile 9-16 după sistemul M9-16+x unde X este 3 la categoriile Open, Avansați și Hobby.
Consider că intrarea în primii 16 la un concurs cu foarte mulți jucători este o performanță. De asemenea va face și mai dificilă sarcina celor care vor încerca să-și influențeze negativ MP.
4. Propunere eliminare acordarea punctajelor 0
Explicație:
Măsura și-a dovedit eficiența cel puțin în prima perioadă, ulterior unii au folosit regula în beneficiul lor. Grila redusă este mai ușor de influențat. Punctajul 0 ajută pe unii care vor să-și scadă media în situația în care au grila plină, mai ales cei care vor să retrogradeze. Cu cât media se împarte la un număr mai mic de turnee cu atât e mai ușor de influențat. De asemenea se pot înlocui din grilă punctajele mari cu 0 și astfel se poate scădea media destul de ușor. Sunt exemple de jucători care au înlocuit turnee A cu 0 pentru a scădea media.
Măsură eliminării acordării punctajelor 0 trebuie înlocuită cu o altă măsură care să îngreuneze sarcina celor care vor să retrogradeze. De aceea propun ca un jucător, după ce promovează să primească la primele 4 concursuri A și 4 concursuri B (ideal ar fi pe grilele propuse anterior de 12 pentru turnee A și 8 pentru B) punctaje în modul următor:
a) dacă punctajul la un turneu este mai mic decât cel pe care îl înlocuiește din grilă, jucătorul va primi punctajul care ar trebui înlocuit.
Exemplu: jucător promovat la open de la avansați obține la un turneu 22 de puncte. În grilă punctajul de înlocuit este 26. Jucătorul va primi 26.
b) dacă punctajul care trebuie înlocuit este mai mic decât limita inferioară atunci jucătorul va primi ca punctaj limita inferioară
Exemplu: jucător promovat la open de la avansați obține la un turneu 18 de puncte. În grilă punctajul de înlocuit este 19. Jucătorul va primi 20 de puncte.
Sper că această măsură să poată fi implementată tehnic cu ajutorul domnului Apian.
Inițial mă gândeam să propun ca un jucător să nu poată retrograda o anumită perioadă de timp, dar în perioada respectivă el poate să umple grila cu punctaje slabe și la sfârșitul perioadei va retrograda. Sistemul de mai sus, deși mai complex este foarte dificil de păcălit.
Eliminarea punctării cu 0 propun să fie făcută începând cu Turneul Campionilor de la Piatra Neamț. Se cheltuie multe resurse de timp și financiare pentru acest turneu și este foarte posibil ca 15-20% din jucători să plece acasă cu 0, ceea ce nu cred că este stimulator pentru participarea la competiție. Nu cred că e vreunul din cei 460 de jucători care să vină la turneul final și să se lase bătut. Toți vor da tot ce-i mai bun din ei.
5. Regulamentul este de preferat să intre în vigoare pe 1 nov pentru a putea fi aplicat de la un turneu final până la celălalt turneu final, deoarece condițiile de punctare trebuie să fie egale pe tot parcursul anului competițional. În situații de urgență sau de chestiuni grave se poate modifica regulamentul.
6. În acest moment categoria Elite este cuprinsă între 33 și 55 la MP. Probabil la anul se va ajunge la 60 MP cu diferențele de valoare evidente. De asemenea numărul de jucători din categorie s-a mărit și se va mări. De aceea propun pilotarea categoriei Masters după modul următor:
La dorința unui organizator și numai la dorința acestuia, deoarece implică o atenție suplimentară și o cheltuială suplimentară (dorința fiind exprimată în anunțul turneului, pentru ca jucătorii care se înscriu să știe despre această posibilitate), să poată fi organizată, dacă există un număr de 12 jucători cu MP mai mare de 44 (este doar un exemplu, poate fi stabilită o altă limită) categoria Masters, și, în același timp, rămân un număr de cel puțin 18 jucători pentru categoria Elite (adică minim 2 grupe Masters și minim 3 grupe de Elite). Dacă nu se adună numărul de jucători rămâne categoria Elite. În principal se poate întâmpla acest lucru destul de rar, mai ales la turneele foarte mari. Ar fi o măsură în beneficiul jucătorilor, care ar juca meciuri mai echilibrate. Dacă se organizează categoria Masters, atunci x = 3p din grila punctare se acordă și la categoria Elite. Categoria rămâne unită (Elite) în ceea ce privește clasamentul, premiile și distincțiile anuale AmaTur. Pilotarea poate dura cel puțin un an și poate fi prelungită până în momentul în care numărul de jucători va fi suficient de mare în categorie astfel încât să permită organizarea turneelor cu număr suficient de jucători la ambele categorii Masters și Elite, pentru că, vrem nu vrem, în timp, acolo se va ajunge să mai fie creată o categorie.
Comentariu