Cunoasteti cu siguranta sentimentul pe care-l impartasim cu toti atunci cand, la antrenamente, punem mana pe paleta adversarului pentru a schimba cateva mingi si avem impresia ca am gasit "The Holly Grail" - Sfantul Graal al lemnului sau fetelor pe care le cautam de cand am inceput sa batem mingea de celuloid. Si ne mai comandam un lemn ... sau niste fete mai cu mot care speram ca o sa ne aduca un plus de calitate in joc, calitate care avem impresia ca se acumuleaza cam lent numai din antrenamente.
Si incet, incet tindem sa ne transformam in niste "equipment junkies", cu genti din ce in ce mai mari pe care le "trambalam" la antrenamente sau turnee de week-end.
Aceiasi senzatie ma incearca si pe mine acum cand a sosit cel mai recent colet cu viniluri. Dupa episodul masiv din timpul facultatii, cand conjunctura fiind de asa natura (plecarea de acasa coroborata cu primii ani de non-comunism, si implicit multa muzica aparuta pe piata - ce mai bateam talciocul din Iași duminica in cautare de chilipiruri muzicale!) s-a adunat oarece colectie de viniluri, "virusul" a lovit din nou acum cand alegerile sunt mai selective si gusturile s-au mai rafinat in timp. Sper sa nu dau in extrema cealalta si sa nu mai am loc de atatea "placi", cand, vorba doamnei mele, mi-ar fi de ajuns cativa tera in plus pentru toata muzica lumii.
Azi am reusit sa pun mana pe ceva ce "jinduiam" din liceu, cand mi-am tras pe casete un 3 LP de poveste de la varu` cu neamuri in Germania, si care dupa ce a emigrat si el si-si duce veacul producand Volkswagen, si-a luat discurile cu el in Germania in loc sa mi le doneze mie.
Si pe langa acest vestit 3 LP am gasit si un 2 LP mai putin cunoscut, cu piese care nu apar pe primele 3.
Evident, e vorba de cel mai vestit festival din istorie, care a adus impreuna 400.000 de iubitori de muzica si pace in conditii de ploaie, noroi, foame si mizerie, dar care ar repeta oricand isprava daca ar mai avea odata ocazia.
...........................Marcele....trebuie sa recunoastem ca suferim de retromanie.................................asta-i cel mai sigur semn ca imbatranim..................
numa' lucrurile din trecut sunt bune......................muzica etc.....................prezentul este egal cu ....zero.................
Si incet, incet tindem sa ne transformam in niste "equipment junkies", cu genti din ce in ce mai mari pe care le "trambalam" la antrenamente sau turnee de week-end.
Aceiasi senzatie ma incearca si pe mine acum cand a sosit cel mai recent colet cu viniluri. Dupa episodul masiv din timpul facultatii, cand conjunctura fiind de asa natura (plecarea de acasa coroborata cu primii ani de non-comunism, si implicit multa muzica aparuta pe piata - ce mai bateam talciocul din Iași duminica in cautare de chilipiruri muzicale!) s-a adunat oarece colectie de viniluri, "virusul" a lovit din nou acum cand alegerile sunt mai selective si gusturile s-au mai rafinat in timp. Sper sa nu dau in extrema cealalta si sa nu mai am loc de atatea "placi", cand, vorba doamnei mele, mi-ar fi de ajuns cativa tera in plus pentru toata muzica lumii.
Azi am reusit sa pun mana pe ceva ce "jinduiam" din liceu, cand mi-am tras pe casete un 3 LP de poveste de la varu` cu neamuri in Germania, si care dupa ce a emigrat si el si-si duce veacul producand Volkswagen, si-a luat discurile cu el in Germania in loc sa mi le doneze mie.
Si pe langa acest vestit 3 LP am gasit si un 2 LP mai putin cunoscut, cu piese care nu apar pe primele 3.
Evident, e vorba de cel mai vestit festival din istorie, care a adus impreuna 400.000 de iubitori de muzica si pace in conditii de ploaie, noroi, foame si mizerie, dar care ar repeta oricand isprava daca ar mai avea odata ocazia.
...........................Marcele....trebuie sa recunoastem ca suferim de retromanie.................................asta-i cel mai sigur semn ca imbatranim..................
numa' lucrurile din trecut sunt bune......................muzica etc.....................prezentul este egal cu ....zero.................
Comentariu