"Cupa Văii Carașului", Oravița - 26.05.2018

[thuzzy]

Thouzard adrian elite

[lucyboru]

Boru Lucian elite☺

[Kralizec]

Inscrieri Elite - on 5/15/2018 at 9:40:29 AM

1. Gajta Jonel, Varset, 135 - 44.6 - E
2. Sorescu Deian, Resita, 181 - 43.4 - EL
3. Put Gabriel, Oravita, 22 - 40.83 - E
4. Roman Bogdan, Arad, 15 - 40.7 - E
5. Mutrescu Eugen, Timișoara, 29 - 40.51 - E
6. Avram Victor, Arad, 5 - 39.91 - E
7. Cruceru Sergiu, Targu Jiu, 93 - 39.48 - E
8. Saceleanu Bogdan, Targu Jiu, 369 - 38.93 - E
9. Verdet Adrian, Oravita, 10 - 38.24 - E
10. Parvu Nicolae, Resita, 610 - 37.75 - E
11. Boru Lucian, Timișoara, 232 - 34.64 - E
12. Teica Radu, Targu Jiu, 916 - 33.9 - E
13. Spatariu Daniel, Arad, 188 - 33.22 - E
14. Mihalescu Dinu, Timișoara, 96 - 32.26 - EW
15. Creinicean Liviu, Oravita, 27 - 31.88 - E
16. Kaposta Victor, Arad, 37 - 31.75 - E
17. Popet Doru, Timișoara, 267 - 31.06 - EW
18. Thouzard Adrian, Drobeta Tr Severin, 190 - 30.67 - E
19. Popescu Carol, Timișoara, 1004 - 26 - O
20. Muntean Deian, Lokve, 5001 - 0 - A

[Szemciuk Istvan]

Mureșan Florin, Deva ,Open

[raul_ardelean]

Ardelean Raul open multumiri

[florinlugoj]

Schiopulescu Ion la Open si Ternauciuc Adrian la incepatori ambii din Lugoj

[Cristian Istrate]

Salutare tuturor, Cristian Istrate open București.

[vali]

se retrage Deak Valentin, open

[Kralizec]

Inscrieri Elite - on 5/16/2018 at 9:59:54 AM

1. Gajta Jonel, Varset, 135 - 44.6 - E
2. Sorescu Deian, Resita, 181 - 43.4 - EL
3. Put Gabriel, Oravita, 22 - 40.83 - E
4. Roman Bogdan, Arad, 15 - 40.7 - E
5. Mutrescu Eugen, Timișoara, 29 - 40.51 - E
6. Avram Victor, Arad, 5 - 39.91 - E
7. Cruceru Sergiu, Targu Jiu, 93 - 39.48 - E
8. Saceleanu Bogdan, Targu Jiu, 369 - 38.93 - E
9. Verdet Adrian, Oravita, 10 - 38.24 - E
10. Parvu Nicolae, Resita, 610 - 37.75 - E
11. Boru Lucian, Timișoara, 232 - 34.64 - E
12. Teica Radu, Targu Jiu, 916 - 33.9 - E
13. Spatariu Daniel, Arad, 188 - 33.22 - E
14. Mihalescu Dinu, Timișoara, 96 - 32.26 - EW
15. Creinicean Liviu, Oravita, 27 - 31.88 - E
16. Kaposta Victor, Arad, 37 - 31.75 - E
17. Popet Doru, Timișoara, 267 - 31.06 - EW
18. Thouzard Adrian, Drobeta Tr Severin, 190 - 30.67 - E
19. Popescu Carol, Timișoara, 1004 - 26 - O
20. Muntean Deian, Lokve, 5001 - 0 - A


Inscrieri Open - on 5/16/2018 at 10:00:01 AM

1. Istrate Cristian, București, 58 - 29.69 - OW
2. Turburan Ion, Resita, 285 - 29 - O
3. Drinceanu Lilian, Oravita, 149 - 28.53 - O
4. Veres Francisc, Oravita, 86 - 27.87 - O
5. Ciublea Vichente, Oravita, 334 - 27.23 - O
6. Ilia Ionicut, Oravita, 618 - 26.38 - O
7. Balmez Dorel, Oravita, 450 - 26.36 - O
8. Degianschi Obrad, Resita, 345 - 25.8 - O
9. Schiopulescu Ion, Lugoj, 462 - 25.46 - O
10. Csaky Tiberiu, Resita, 390 - 25.37 - O
11. Venter Liviu, Resita, 783 - 25.03 - O
12. Lungu Marius, Oravita, 239 - 24.97 - O
13. Vuca Adrian, Berzovia, 478 - 24.65 - O
14. Ardelean Raul, Arad, 408 - 24.6 - O
15. Demian Daniel, Arad, 416 - 24.58 - O
16. Lacatis Ghita, Arad, 316 - 24 - O
17. Frunza Alexandru, Timișoara, 589 - 23.93 - O
18. Cornianu Sebastian, Baile Herculane, 469 - 23.44 - O
19. Cecan Vasile, Timișoara, 231 - 23.15 - O
20. Jichici Svetozar, Timișoara, 150 - 21.9 - OW
21. Manu Nicolae, Resita, 1241 - 21.9 - O
22. Vijaica Paul, Drobeta Tr Severin, 292 - 21.05 - OW
23. Belba Caius Petrica, Baile Herculane, 528 - 20.96 - O
24. Cresneac Mihail, Resita, 722 - 20.88 - O
25. Matei Dumitru, Deva, 256 - 20.85 - OW
26. Vijaica Florin, Drobeta Tr Severin, 305 - 20.75 - O
27. Nagy Iosif, Arad, 290 - 20.69 - OW
28. Draghici Dumitru, Drobeta Tr Severin, 1066 - 20.5 - O
29. Munteanu Constantin, Resita, 634 - 20.02 - O
30. Mureșan Florin, Deva, 1149 - 20 - O
31. Ticu Sorin, Lugoj, 466 - 16.92 - A
32. Costeant Tiberiu, Margina, 1533 - 15 - A
33. Chiriac Paul, Drobeta Tr Severin, 715 - 12.86 - A


Inscrieri Amatori - on 5/16/2018 at 10:00:07 AM

1. Ignuta Sebastian, Voiteg, 939 - 18.63 - A
2. Botas Constantin, Sannicolau Mare, 608 - 17.18 - A
3. Veres Adrian, Timișoara, 423 - 16.96 - A
4. Putnik Tiberiu, Varset, 787 - 16.95 - A
5. Borcsi Jozsef, Timișoara, 544 - 15.95 - A
6. Craiovan Victor, Resita, 801 - 15.18 - A
7. Cioveie Marian, Oravita, 533 - 14.93 - A
8. Iancu Marinel, Timișoara, 1595 - 14.9 - A
9. Iliuta Adrian, Sannicolau Mare, 692 - 14.34 - A
10. Jurescu Sorin, Timișoara, 1448 - 12.8 - A
11. Clisic Iosif, Sannicolau Mare, 970 - 12.67 - A
12. Iusco Ionut, Arad, 1430 - 12.6 - A
13. Glavan Radu, Timișoara, 932 - 12.54 - A
14. Pleava Gheorghe, Oravita, 1210 - 12.35 - A
15. Totin Tosa, Timișoara, 1694 - 12.1 - A
16. Trisca Silviu, Timișoara, 813 - 12.03 - A
17. Tamsa Titus, Resita, 1081 - 11.9 - A
18. Faur Lucian, Jimbolia, 1103 - 10.68 - AW
19. Balaj Roland, Arad, 971 - 10.43 - A
20. Dobanda Alexandru, Arad, 900 - 10.38 - AW
21. Pralea Constantin, Alba Iulia, 609 - 10.34 - AW
22. Dumitru Florin, Arad, 1328 - 10.1 - A
23. Lita Daniel, Oravita, 2281 - 10 - A
24. Mitar Marius Tiberiu, Sannicolau Mare, 809 - 9.48 - I
25. Kumher Robert, Timișoara, 1166 - 9.13 - I
26. Gherman Romulus, Arad, 1232 - 9.03 - I
27. Chiscan Bogdan, Arad, 1168 - 7.9 - I
28. Ternauciuc Adrian, Lugoj, 1409 - 6.58 - I
29. Herteg Doru, Arad, 1769 - 6.5 - IW
30. Dobanda Dinu, Arad, 1280 - 6.38 - I
31. Gligor Paul, Arad, 1188 - 6.04 - I
32. Achim Paul, Arad, 1368 - 5.73 - I
33. Varbanescu Radu, București, 1221 - 4.25 - I
34. Cioveie Bogdan, Oravita, 2700 - 0 - A
35. Bagherea Iasmin, Oravita, 5001 - 0 - A

[dani 0205]

Salutare!
Se înscriu din Deva:
Caraus Sorin -avansați
Boznea Daniel - open .
Merci

Trimis de pe al meu SM-J510FN folosind Tapatalk

[Kralizec]

ORAVIȚA - scurt istoric (I)

Oravița de astăzi s-a format din unirea celor două localități distincte, Oravița Română, așezare veche atestată documentar pentru prima dată la 1690 și Oravița Montană, care este mai tânără și a fost ?nființată la 1721 prin colonizare. Istoria modernă a Oraviței începe așadar odată cu anul 1717 și cu Pacea de la Passarovitz, în urma căreia Banatul trece sub stăpânirea austriecilor. încă din acest an, Viena avea să trimită în zonă geologi și experți pentru a studia potențialul minier deosebit și pentru a repune în funcțiune minele abandonate de către turci. Intenția declarată a Casei de Habsburg era de a pune în valoare din punct de vedere economic noua provincie, iar pentru a face acest lucru, mai ales în Banatul montan, avea nevoie de specialiști în minerit, care trebuiau colonizați aici.

Conform recensăm?ntului efectuat de către administrația austriacă în 1717, Oravița avea 77 de case. La 8 septembrie 1719 au sosit primii 13 coloniști, originari din Tirol, dar pentru că nu exista loc suficient, ei au stat temporar la Ciclova, care avea atunci 166 de case, iar din 1721 au primit fonduri din partea Curții de la Viena pentru a-și construi casele la Oravița. Printre primele lucruri făcute de noua administrație a fost construcția primei biserici romano-catolice, astfel că la 2 martie 1720 s-a putut instala aici primul preot romano-catolic, pastorul Wolfgang Heidinger. Planurile Vienei erau foarte clare: regiunea trebuia dezvoltată, resursele miniere bogate trebuiau exploatate iar Oravița, amplasată la intrarea în Munții Banatului și aproape de Dunăre, era locul ideal de unde putea fi pornit și apoi extins planul de dezvoltare a regiunii.

Austriecii nu au pierdut mult timp și la 27 august 1721, Viena l-a trimis pe Anton Schmidt, împreună cu trei calfe, originari din orașul austriac M?llersdorf, pentru a instala un cuptor de topire a fierului și o fabrică de ciocane. Tot atunci au fost trimiși oameni pentru a studia situația Oraviței și a ținutului din punct de vedere al mineritului, precum și oportunitatea colonizării cu muncitori din Germania. Este demn de remarcat faptul că în raportul către capitală, inginerul Crausser consemna următoarele: „Oravița, jumătate de oră de comuna Prostian, este locuită de valahi și mă oblig ca, întrucât aceștia ar putea fi duși de aici, ca să ocup imediat cu 300 familii aceste localități.” Guvernatorul de atunci al Banatului, Claudius Florimund Mercy, a fost însă de altă părere, considerând că românii din Oravița, agricultori în marea lor majoritate, nu vor lăsa prea ușor ținuturile de baștină și că trebuiau lăsați să rămână la casele lor. Prin urmare, germanii care s-au stabilit aici au început să-și edifice casele mai la răsărit de vechea localitate, punând bazele Oraviței Montane. De atunci vechea așezare s-a numit Oravița Română, dar cele două așezări s-au dezvoltat împreună.

Colonizările au continuat în mod accelerat. Documentele istorice arată că la 22 iunie 1722, pe Dunăre au sosit câteva vapoare care au adus 456 de persoane din Tirol, conduse de Iosif Angeren, viitor oficial al Oraviței. Tot acum încep să treacă munții mulți români din Regat, așa-numiții „bufeni”. O contribuție la venirea lor la Oravița au avut-o și austriecii, întrucât Oltenia era stăpânită pe atunci de ei (1718 - 1739) și era nevoie de m?nă de lucru pentru exploatarea minelor și pădurilor.

După o perioadă inițială de planificare și cercetări, dezvoltarea a început să aibă un ritm tot mai ridicat. La 22 ianuarie 1729 s-a deschis școala de fierărit și minerit, care era și gratuită. în 1730 se ?nființează oficiul suprem al minelor („Direcțiunea Minieră Bănățeană”) care avea să coordoneze activitatea din acest domeniu din tot Banatul. Oravița va avea rol de decizie pentru diferite investiții, una dintre acestea fiind chiar ?nființarea în 1768 a uzinelor de la Reșița. Tot pentru a servi ocolului silvic Oravița, în 1773 era ?nființat satul Steierdorf, parte a Aninei de azi.

Cu excepția unei scurte perioade de regres în timpul, răscoalei din 1737-1739 și a războiului cu turcii din 1738-1739, Oravița s-a dezvoltat pe toate planurile și împreună cu ea și zona din împrejurimi. Românii au cunoscut și ei o ?nflorire a situației sociale-economice și între 1781-1784 și-au construit biserica ortodoxă, pe cheltuiala proprie. Numărul lor a crescut foarte mult și datorită emigrărilor dinspre Regat. Numai între 1750-1770 se apreciază că au fost aduse din Oltenia și Muntenia între 3.000 și 5.000 de familii de coloniști, în mare parte de meserie cărbunari, lemnari și cărăuși.

Perioada de la sf?rșitul secolului 18 și prima parte a secolului 19, este deosebit de efervescentă pe plan cultural. în 1793 se ?nființează gimnaziul cu patru clase, iar în 1806 se ?nființează Uniunea diletanților de teatru. Această asociație va fi cea care va începe construcția teatrului în 1816. Un an mai târziu este inaugurat, ocazie cu care regele Franz I și soția vizitează Oravița. Este vorba despre cel mai vechi teatru de pe teritoriul țării noastre și este o imitație la scară mai mică a vechiului Burgtheater din Viena.

(va urma...)

sursa: enciclopediaromaniei.ro

[daviris]

Claudiu,iti multumesc pentru lectia de istorie a Oravitei.Pentru cei care nu stiu,aici, poate fi vizitat teatrul unde,a lucrat ca sufleur Mihai Eminescu si prima farmacie montana din tara.Cred ca si gara din Oravita.Claudiu stie mai multe.Iubesc Banatul >

[Cristian Istrate]

Ce bine ar fi fost un turneu B pe 27 05 in Banat, o legam intr-un fel, zic si eu o parere nu va suparati....

[dantim]

Ce bine ar fi fost un turneu B pe 27 05 in Banat, o legam intr-un fel, zic si eu o parere nu va suparati....

Rugam o sincronizare pentru cei care va ocupati de calendarul Amatur sa va sincronizati cu domnul Istrate ,am vazut ca nu ii mai ajung turneele

[dantim]

[dantim]

Asta este o dedicatie pentru toti precinii din Oravita

[Tibby]

Se retrage de la Open, Manu Nicolae din Resita.

[Kralizec]

Inscrieri Elite - on 5/17/2018 at 9:59:24 AM

1. Gajta Jonel, Varset, 135 - 44.6 - E
2. Sorescu Deian, Resita, 181 - 43.4 - EL
3. Put Gabriel, Oravita, 22 - 40.83 - E
4. Roman Bogdan, Arad, 15 - 40.7 - E
5. Mutrescu Eugen, Timișoara, 29 - 40.51 - E
6. Avram Victor, Arad, 5 - 39.91 - E
7. Cruceru Sergiu, Targu Jiu, 93 - 39.48 - E
8. Saceleanu Bogdan, Targu Jiu, 369 - 38.93 - E
9. Verdet Adrian, Oravita, 10 - 38.24 - E
10. Parvu Nicolae, Resita, 610 - 37.75 - E
11. Boru Lucian, Timișoara, 232 - 34.64 - E
12. Teica Radu, Targu Jiu, 916 - 33.9 - E
13. Spatariu Daniel, Arad, 188 - 33.22 - E
14. Mihalescu Dinu, Timișoara, 96 - 32.26 - EW
15. Creinicean Liviu, Oravita, 27 - 31.88 - E
16. Kaposta Victor, Arad, 37 - 31.75 - E
17. Popet Doru, Timișoara, 267 - 31.06 - EW
18. Thouzard Adrian, Drobeta Tr Severin, 190 - 30.67 - E
19. Popescu Carol, Timișoara, 1004 - 26 - O
20. Muntean Deian, Lokve, 5001 - 0 - A


Inscrieri Open - on 5/17/2018 at 9:59:32 AM

1. Istrate Cristian, București, 58 - 29.69 - OW
2. Turburan Ion, Resita, 285 - 29 - O
3. Drinceanu Lilian, Oravita, 149 - 28.53 - O
4. Veres Francisc, Oravita, 86 - 27.87 - O
5. Ciublea Vichente, Oravita, 334 - 27.23 - O
6. Ilia Ionicut, Oravita, 618 - 26.38 - O
7. Balmez Dorel, Oravita, 450 - 26.36 - O
8. Degianschi Obrad, Resita, 345 - 25.8 - O
9. Schiopulescu Ion, Lugoj, 462 - 25.46 - O
10. Csaky Tiberiu, Resita, 390 - 25.37 - O
11. Venter Liviu, Resita, 783 - 25.03 - O
12. Lungu Marius, Oravita, 239 - 24.97 - O
13. Vuca Adrian, Berzovia, 478 - 24.65 - O
14. Ardelean Raul, Arad, 408 - 24.6 - O
15. Demian Daniel, Arad, 416 - 24.58 - O
16. Boznea Daniel, Deva, 399 - 24.35 - O
17. Lacatis Ghita, Arad, 316 - 24 - O
18. Frunza Alexandru, Timișoara, 589 - 23.93 - O
19. Cornianu Sebastian, Baile Herculane, 469 - 23.44 - O
20. Cecan Vasile, Timișoara, 231 - 23.15 - O
21. Jichici Svetozar, Timișoara, 150 - 21.9 - OW
22. Vijaica Paul, Drobeta Tr Severin, 292 - 21.05 - OW
23. Belba Caius Petrica, Baile Herculane, 528 - 20.96 - O
24. Cresneac Mihail, Resita, 722 - 20.88 - O
25. Matei Dumitru, Deva, 256 - 20.85 - OW
26. Vijaica Florin, Drobeta Tr Severin, 305 - 20.75 - O
27. Nagy Iosif, Arad, 290 - 20.69 - OW
28. Draghici Dumitru, Drobeta Tr Severin, 1066 - 20.5 - O
29. Munteanu Constantin, Resita, 634 - 20.02 - O
30. Mureșan Florin, Deva, 1149 - 20 - O
31. Ticu Sorin, Lugoj, 466 - 16.92 - A
32. Costeant Tiberiu, Margina, 1533 - 15 - A
33. Chiriac Paul, Drobeta Tr Severin, 715 - 12.86 - A


Inscrieri Amatori - on 5/17/2018 at 9:59:38 AM

1. Ignuta Sebastian, Voiteg, 939 - 18.63 - A
2. Botas Constantin, Sannicolau Mare, 608 - 17.18 - A
3. Veres Adrian, Timișoara, 423 - 16.96 - A
4. Putnik Tiberiu, Varset, 787 - 16.95 - A
5. Borcsi Jozsef, Timișoara, 544 - 15.95 - A
6. Craiovan Victor, Resita, 801 - 15.18 - A
7. Cioveie Marian, Oravita, 533 - 14.93 - A
8. Iancu Marinel, Timișoara, 1595 - 14.9 - A
9. Iliuta Adrian, Sannicolau Mare, 692 - 14.34 - A
10. Jurescu Sorin, Timișoara, 1448 - 12.8 - A
11. Clisic Iosif, Sannicolau Mare, 970 - 12.67 - A
12. Iusco Ionut, Arad, 1430 - 12.6 - A
13. Glavan Radu, Timișoara, 932 - 12.54 - A
14. Pleava Gheorghe, Oravita, 1210 - 12.35 - A
15. Caraus Sorin, Deva, 695 - 12.23 - A
16. Totin Tosa, Timișoara, 1694 - 12.1 - A
17. Trisca Silviu, Timișoara, 813 - 12.03 - A
18. Tamsa Titus, Resita, 1081 - 11.9 - A
19. Faur Lucian, Jimbolia, 1103 - 10.68 - AW
20. Balaj Roland, Arad, 971 - 10.43 - A
21. Dobanda Alexandru, Arad, 900 - 10.38 - AW
22. Pralea Constantin, Alba Iulia, 609 - 10.34 - AW
23. Dumitru Florin, Arad, 1328 - 10.1 - A
24. Lita Daniel, Oravita, 2281 - 10 - A
25. Mitar Marius Tiberiu, Sannicolau Mare, 809 - 9.48 - I
26. Kumher Robert, Timișoara, 1166 - 9.13 - I
27. Gherman Romulus, Arad, 1232 - 9.03 - I
28. Chiscan Bogdan, Arad, 1168 - 7.9 - I
29. Ternauciuc Adrian, Lugoj, 1409 - 6.58 - I
30. Herteg Doru, Arad, 1769 - 6.5 - IW
31. Dobanda Dinu, Arad, 1280 - 6.38 - I
32. Gligor Paul, Arad, 1188 - 6.04 - I
33. Achim Paul, Arad, 1368 - 5.73 - I
34. Varbanescu Radu, București, 1221 - 4.25 - I
35. Cioveie Bogdan, Oravita, 2700 - 0 - A
36. Bagherea Iasmin, Oravita, 5001 - 0 - A

[Cristian Istrate]

Rugam o sincronizare pentru cei care va ocupati de calendarul Amatur sa va sincronizati cu domnul Istrate ,am vazut ca nu ii mai ajung turneele

Am o rugaminte te rog frumos scuteste-ma de orice fel de comentarii, nu doresc o polemica cu tine nu doresc o prietenie cu tine ( a fost odata pana cand te-ai dat in petec si ai inceput sa jignesti) nu vreau sa relationez cu tine nu vreau nimic de la tine, te tog nu mai ma urmarii pe forum, iti doresc succes in viata, stai cat mai departe de mine, punct.

[Cristian Istrate]

Salutare din nou, gasesc pe cineva cu masina de la TM la Oravita contra cost, din pacate CFR-ul nu are ruta spre Oravita!? Ajung in TM. sambata dimineata la ora 07 30. Merci !

[Kralizec]

ORAVIȚA - scurt istoric (II)

?n anul revoluționar 1848, statul austriac se afla într-o gravă criză financiară, motiv pentru care la Viena se ia decizia de a vinde Banatul pentru a-și redresa finanțele. Soarta regiunii era incertă, iar guvernul austriac anticipa că va fi atribuit Ungariei. Așadar teritoriul Banatului montan și cu toate minele și uzinele au fost vândute către societatea multinațională StEG (?sterreichisch-Ungarische Staats-Eisenbahngesellschaft), cu precizarea că nu va putea folosi resursele decât pentru minerit. Contractul dintre Curtea imperială și StEG a fost semnat la 1 ianuarie 1855. Minele, topitoriile și forjele de cupru de la Oravița și Ciclova Montană au intrat în proprietatea societății.

?n 1847 se construiește calea ferată Baziaș-Oravița, pentru a transporta produsele miniere din Banat, pe Dunăre, în Austria. Aceasta este prima cale ferată de pe teritoriul țării noastre. A fost prelungită de la Oravița către Anina, pe o distanță de 34 de km și terminată de StEG în 1860.

Apogeul dezvoltării Oraviței sub administrație austriacă s-a înregistrat în 1866, când s-a instaurat dualismul iar Banatul a fost dat Ungariei. Expoziția de industrie și comerț organizată la 1869 a avut un succes deosebit, dar a fost și sf?rșitul unei epoci. Ungaria avea o politică economică mult diferită. Fiind o țară predominant agrară, mineritul nu era o prioritate și în plus ducea lipsă de ingineri și de oameni specializați. Mai mult, la începutul dominației maghiare, interesul pentru Banat era mai mult politic decât economic. A urmat o perioadă de declin economic generalizat iar în 1881 Ungaria a decis să lipească județele Caraș și Severin, pe motiv că cele două nu se puteau întreține singure. Capitala noii unități administrative, comitatul Caraș-Severin, a fost stabilită la Lugoj. Această măsură a constituit o lovitură puternică pentru Oravița, care și-a pierdut statutul de capitală de județ și prin urmare a pierdut p?rghii importante de dezvoltare. în plus, cele două județe aveau profiluri economice diferite, unirea lor era nenaturală iar suprafața rezultată era mult mai mare decât erau posibilitățile unei administrații eficiente. Cu toate acestea, Oravița continuă să aibă o activitate economică și culturală tot mai importantă. în 1872 apare ziarul săptăm?nal Oravitzaer Wochenblatt. în 1878, se ?nființează stațiunea „Marilla” pentru elita Oraviței și au loc dezvoltări importante ale industriei.

Condițiile de trai mai ridicate, accesul la educație, consolidarea politică a bănățenilor și ardelenilor, au dus în mod firesc la o intensificare a activității românilor și la Oravița, orașul constituindu-se într-un centru important de acțiune pentru cauza românilor din Banat. Despre ascensiunea românilor în viața publică stă mărturie ?nființarea în 1887 a „Bănciii Orăvițana”, cu concursul fruntașilor români Bercean, Bistrianu, Botoș, Fornescu, Manciu, Stroia, Țiereanu și alții. Primul președinte al băncii a fost protopopul Alexandru Popovici, urmat de avocatul Ilie Trăilă (până în 1912) și apoi de dr. Petru Corneanu.

Un eveniment semnificativ pentru viața politică a bănățenilor a avut loc la alegerile din 1906. în ciuda obstacolelor din partea autorităților, cercul electoral Oravița l-a ales atunci deputat pe avocatul Coriolan Brediceanu. Ales concomitent la Bocșa și Oravița, ele a ales să reprezinte Oravița, întrucât aici nu mai existase un deputat român de 45 de ani.

Primul război mondial s-a terminat în mod fericit pentru Oravița, întrucât orașul a fost cruțat de distrugeri. La 3 august 1919 Banatul s-a unit definitiv cu România, pentru Oravița deschiz?ndu-se noi perspective de dezvoltare, dar și unele probleme. Noua graniță cu Serbia a ?nsemnat ruperea legăturii pe cale ferată cu Biserica Albă și cu portul Baziaș, de unde produsele zonei mergeau la export. Din oraș amplasat în centrul unei regiuni, a ajuns la periferie, cu multe legături comerciale tăiate și cu un spațiu economic natural restr?ns. în plus, guvernul a mai dat o lovitură economiei locale, mut?nd la Lugoj, pe considerente politice, sediul Inspectoratului Minier, o instituție-simbol a orașului.

Ca o recompensă pentru începutul dificil sub noua administrație, la 1926, guvernul a decis dezlipirea județelor Caraș și Severin și redarea Oraviței a rangului de capitală de județ. A urmat o serie de evoluții importante, întrucât au revenit instituțiile statutului și oficiile județene. Reprezentativ pentru această ultimă perioadă de „glorie” a Oraviței, rămâne construcția palatului Prefecturii (azi sediul Primăriei), după planurile arhitectei Henriette Delavrancea, finalizat între 1931-1932. între timp centrul de gravitație politică și economică s-a mutat către Reșița.

sursa: enciclopediaromaniei.ro

[FlorinBN]

Salutare din nou, gasesc pe cineva cu masina de la TM la Oravita contra cost, din pacate CFR-ul nu are ruta spre Oravita!? Ajung in TM. sambata dimineata la ora 07 30. Merci !

Cristi, tocmai ai prins loc la Reghin ... acum ar fi momentul cel mai potrivit sa alegi

[dantim]

Cristi, tocmai ai prins loc la Reghin ... acum ar fi momentul cel mai potrivit sa alegi

Simultan de tenis nu exista

[Cristian Istrate]

Cristi, tocmai ai prins loc la Reghin ... acum ar fi momentul cel mai potrivit sa alegi

Merci mult Florin, chiar acum am venit de la gara unde mi-am cumparat biletul spre TM. alegerea am facut-o asa intrucat la Orsova n-am fost inca. dar ne vom revedea curand .
PS Am rugat un cetatean sa ma lase in pace, inca mai fac apel la ratiunea lui sa nu mai comenteze aspecte legate de mine. SE POATEEEEEEEEEEEEEEEEE !
Multumesc anticipat !

[dantim]

Merci mult Florin, chiar acum am venit de la gara unde mi-am cumparat biletul spre TM. alegerea am facut-o asa intrucat la Orsova n-am fost inca. dar ne vom revedea curand .
PS Am rugat un cetatean sa ma lase in pace, inca mai fac apel la ratiunea lui sa nu mai comenteze aspecte legate de mine. SE POATEEEEEEEEEEEEEEEEE !
Multumesc anticipat !

Oravita