"Cupa Remetea", Remetea (Hr.) - 22.06.2019

[PaliHR]

Localitatea: Remetea, jud. Harghita
Data: Sâmbătă, 22 iunie 2019
Categoria turneului: Open; Amatori.
Ora de incepere:
08.00-08.30 – validare înscrieri, la 09.00 încep meciurile.
Locația: Sala de sport din Remetea.
Logistică: 16 mese.
Contributia participantilor: 25 lei.
Se asigură:
- apă minerală 2 litri,
- masă de prânz.
Material de premiere:
- Locurile 1-4 – cupă + diplomă,
- La ambele categorii se va organiza si ramura de consolare, primii 4 primind medalie + diplomă.

INSCRIEREA/RETRAGEREA PARTICIPANTILOR:
- pe forum sau telefonic;
- prioritatea la înscriere: primul venit, primul servit;
- ultima retragere Vineri, 21.06.2019, ora 21,00;

Sistemul de joc:

2 turnee - O si A
-Open (jucătorii cu media peste 19,99 și ceilalți doritori;
-Amatori (jucătorii cu media sub 20,00.

- număr maxim de participanți: 78-96, defalcat pe cele două categorii conform mersului înscrierilor.
- se joacă în sistemul cel mai bun din 5 seturi (3/5).
- grupe si eliminatorii (se asigura min. 5-6 meciuri).

ORGANIZATORI:
- comunitatile de amatori din zona Gheorgheni, Tinutul Sarii si zona Odorhei, reprezentati de Heja Zoltan (0755868386), Denes Ferenc si Tokos Pal.

[PaliHR]

Informatii utile:

INDICAȚII DE ACCES:

[TD]

[/TD]
***
[TD]

[/TD]

Sala este una tip Nastase, cam cea de la Reghin, cum se vede si pe aceste poze:









***

Despre localitate:

De prin wiki adunate - I.:

Remetea (?n maghiară Gyergy?remete, în traducere „Remetea Giurgeului”) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita.

Remetea, este una din marile localități ale județului, situată la o altitudine de 750 de metri, în partea de nord-est a Depresiunii Gheorgheni (numită și Depresiunea Giurgeului), la poalele munților vulcanici ai Gurghiului.

Scriitorul Bal?zs Orb?n, autor al unei monografii monumentale din secolul al XIX-lea despre Ținutul Secuiesc, ?ntitulată „Descrierea Ținutului Secuiesc” (Sz?kelyf?ld le?râsa), descria poziția geografică a comunei astfel: „Remetea, față în față cu Ditrău, pe partea st?ngă a Mureșului, se întinde romantic în valea p?r?ului Pietrii.”

Terenul prezintă morfologia caracteristică bazinelor intramontane. Zona de șes formată preponderent din aluviunile Mureșului continuă la nord prin coline tăiate de văile p?raielor și prin munții vulcanici ai Gurghiului. La intrarea în comună, gasim peisajul culmilor Gurghiului de Nord, vizibile din Remetea: V?rful Crucii (1517 m), Kecskekő („Piatra caprei”; 1483 m), Bătr?na (1634 m). Acestea sunt cele mai ?nalte culmi ale buzei unui crater vulcanic stins: Fîncelu.

Remetea este traversată de cel mai lung r?u al Ardealului, Mureșul. Mureșul intră din sud, șerpuind localitatea, o părăsește în direcția nord. P?raiele care traversează așezarea, care apoi să se varsă în r?ul Mureș sunt: din nord P?r?ul Pietrii, care străbate centrul satului, p?raiele Veszes și Kecskekő, care colectează debitele p?raielor Sineu și Martonca, r?u care asigura aprovizionarea cu apă a satului Martonca, depopulat după 1970. Din est curg p?raiele Ghiduț și Ditrău, care se varsă în Mureș.

Vedere panoramică asupra satului:



***

De prin wiki adunate - II.:

Monumente, repere turistice

Biserica Sf. Leonard

Din cauza distrugerii în 1944 a arhivei bisericești, documentele despre construirea bisericii sunt incomplete, chiar contradictorii. Documentul distrus dat?nd din 1567 menționa existența bisericii. într-un registru al consiliului bisericesc din 8 octombrie 1939 directorul și ?nvățătorul J?zsef Szab?, în urma unor cercetări făcute asupra bisericii străvechi, scria: „?n 1933 am constatat împreună cu Endre Orosz, secretarul de atunci a Societății Muzeului Ardelean, urmele bisericii noastre strămoșești, despre existența căreia s-a menționat în arhiva bisericească din 1567 și care a fost prada incendiului din 1771.
Dar (...) La începutul secolului al XVIII-lea, capela din lemn construită în timpul lui Bonif?c Kendeffy mai putea exista, fiindcă papa Clement al XI-lea a permis un hram la Remetea de ziua Rusaliilor din 1714."
La fel de contradictorie este și data construirii bisericii actuale. Datele corespund doar în ce privește distrugerea bisericii precedente într-un incendiu, care a fost reconstruită într-un an cu contribuția enoriașilor. Potrivit registrului Consiliului Bisericesc din 1938, incendiul a fost în 1771, însă potrivit comunicatului din săptăm?nalul „Apostol” incendiul este datat în anul 1778. Pe latura turnului bisericii se vede și în prezent datarea evenimentului din anul 1771. Acesta este confirmat și de faptul că unul dintre altarele secundare a fost construit în 1776, ceea ce lasă de înțeles, că biserica exista deja.
Biserica are un plan în formă de cruce latină, cu o lungime de 41 m și o lățime de 12 m. Forma finală a dobândit-o în secolul al XIX-lea, când prin contribuția financiară a familiei M?lik biserica a fost extinsă cu 6 metri în 1899. Turnul cu o ?nălțime de 47 m are cinci caturi inegale despărțite prin cornișe divizoare, cu patru ferestre romanice, în partea superioară.
Interiorul bisericii este amenajat în stil baroc. Parohul D?niel Hanzer, care a comandat construirea bisericii, a orbit în 1775 și l-a primit în parohia sa pe J?zsef Szab? ca preot, cel care a terminat amenajarea bisericii în 1777, mare parte pe cheltuială proprie.
Nava principală este divizată prin cinci pilaștri, având tavanul boltit. Pilaștrii sunt cu secțiune pătrată, capitelurile terminându-se prin cornișe duble. Altarul principal este pătrat și ușor concav, conform inscripției votive de pe el, datează din 1787. Retabulumul este arcuit, cu glaf. Pictura de pe altar îl ?nfățișează pe Sfantul Leonard, înconjurat de sclavi încătușați, care, rug?ndu-se pentru libertate, își întind m?inile spre episcop. Deasupra se poate zări un medalion cu inscripția „In honorem Sancti Leonardi Abbatis 1784”, plasat într-un câmp argintiu. Lângă altarul principal se află două statui policrome, în dreapta Fecioara Maria, și în stânga Isus. Stilul acestor statui amintește de cel bavarez, ambele fiind donația directorului de școală K?roly Molnár de la începutul secolului al XX-lea. Printre ornamentele lăcașului de cult sunt și trei mici vitralii.

Capela Sf. Margareta

Pe acest loc, inițial fusese o casă de locuit, transformată mai apoi în capelă, care în 1940 a fost demolată, apoi s-a demolat și casa dascălului și s-a reconstruit fără pereții interiori. în 1942 această capelă a fost sfințită cu hramul sfânta Margareta. Capela a fost demolată în 1968, în timpul păstoririi parohului Lazlo Orb?n, prelat papal, în locul ei construindu-se una mai mare – cea din prezent – dedicată tot sfintei Margareta.

Monumentul războaielor mondiale

Monumentul a fost așezat în centrul localității. Inaugurarea din primăvara anului 1942 a prilejuit la Remetea o adevărată sărbătoare populară. Monumentul are 3,30 m ?nălțime și 1,80 x 1,80 m în partea superioară. Este ornamentat cu flori-curpen, iar colțul este ?npodobit cu motivele soarelui și a lunii, tipice simbolisticii secuiești. Placa de marmură cu numele eroilor pomeniți este plasată între rezalite. La construirea noii școli cu două etaje din 1961 - 1962, motivându-se lipsa de teren s-a hotărât mutarea monumentului pe Dealul Bisericii, în vecinătatea bisericii și a școlii cu clasele I-IV, unde, sub supravegherea meșterului zidar Ferenc Sz?sz, a fost reamenajat. Deoarece terenul noii locații era proprietatea bisericii din Remetea, monumentul a fost luat în inventar de Biserica Romano-Catolică, care îl ?ngrijește și în prezent. în 1979 au fost adăugate trei plăci de marmură mai mici, eterniz?nd eroii căzuți în al II-lea Război Mondial, însă lista cu numele eroilor nu este completă; cuprinde doar cincizeci și patru de nume.

Monumentul Mileniar

A fost comandat la cererea bisericii romano-catolice de prelatul papal Lazlo Orb?n și finanțat din donațiile credincioșilor. Monumentul a fost amplasat în fața bisericii, pe strada Szent L?n?rd (Sfantul Leonard) și este opera sculptorului Ferenc Molnár Iv?cson. Monumentul are o inscripție cu textul: „A fost ridicat de oamenii din Remetea, în amintirea celor 2000 de ani de la nașterea PAX Iisus, și a 1000 de ani de la creștinarea noastră”

Clădirea "S?ska"

Mai este cunoscută și sub denumirea de Casa Dobrib?n. Este o clădire aparent greoaie, dar care domină arhitectonica centrului comunei. A fost construită între anii 1875 și 1893. în 1892 a devenit prada unui incendiu devastator. Pereții exteriori sunt ornați cu o cornișă divizoare aflată la ?nălțimea de trei sferturi din ale pereților. Monumentalitatea clădirii este intensificată de existența pe latura vestică a clădirii a doua rizolite de colț dispuse simetric față de axa fațadei. Părțile de la colțuri, ușor ieșite din planul fațadei, se supra?nalță mult peste cornișa de divizare și șarpantă printr-un atic ce se închide cu un timpan. Pe glaful coamei rizolitelor, între doua ornamente sub forma unor cupole orientale sunt așezate statuetele a doi lei, culcați față în față.

Casa rustică

?n anul 2000, conducerea fundației Avully-Remetea a hotărât cumpărarea unei case vechi, dar în stare bună, în centrul localității, pe care se pot distinge elmentele de construcție specifice locului, pentru a expune colecția etnografică și amenajarea camerei memoriale Tibor Cseres. în prezent, Casa Rustică se află în proprietatea consiliului local în proporție de treisferturi și un sfert a Fundației. După cumpărarea casei au urmat lucările de reparații și renovare, păstrând formele originale de construcție. în septembrie 2001 cu ocazia Zilelor Satului, în cadrul unei frumoase festivități de inaugurare s-a deschis Camera Memorială Tibor Cseres și colecția etnografică.

Cruci

?n comuna Remetea sunt circa 40 de cruci din lemn sau piatră amplasate la hotarele comunei și pe marginea drumurilor. Povestea majorității crucilor este necunoscută.

Moara de apă de la Sineu

Din cele aproape o sută de mori de apă de la începutul secolului XX, situate în Depresiunea Giurgeu, au rămas doar zece, cinci afl?ndu-se la Sineu, Remetea. Dintre aceste mori, una este listată în Patrimoniul Cultural Național. Proprietarii lor, fiind bătr?ni, nu au posibilități de întreținere și exploatare, încât morile se deteriorează cu timpul. Consiliul local al comunei a demarat recent un program de cercetare a tehnicii arhitecturale și istorice, respectiv arhivarea în imagini a tehnicii de morărit și a meșteșugurilor tradiționale conexe morăritului (ex. concasarea pietrii, păsarea), cu ?ntocmirea de materiale informative/documentare. Aceste acțiuni au fost demersurile pregătitoare în vederea renovării și punerii în valoare a morilor existente, ca să poată deveni piese ale patrimoniului cultural național.


Alte informatii interesante mai gasiti de unde am spicuit:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Remetea,_Harghita

A, si ceva poate mai interesant decat cele citite de pe wiki: Ma gandesc ca sunt putini amaturisti care n-au gustat inca celebrele batoane de ciocolata END-IBO. Sunt produse la Remetea:

http://corbiialbi.ro/index.php/busin...maini-proprii/

***

Cateva poze din Remetea:










***

Alte cateva poze din Remetea:

[PaliHR]

Rezervat inscrieri si clasamente:

Inscrieri Open - on 6/21/2019 at 11:24:16 PM

1. Teglas Andreea, Ludus, 149 - 40.34 - ELF
2. Zidar Victor, Reghin, 141 - 35.16 - E
3. Molnar Tihamer, Târnaveni, 226 - 34.94 - E
4. Boeriu Cezara, Targu Mureș, 154 - 33.19 - ELF
5. Dabacan Dorin, Târnaveni, 351 - 32.74 - O
6. Denes Ferenc, Praid, 244 - 30.71 - OW
7. Petho Mihaly, Racosu de Sus, 156 - 28.62 - O
8. Tokos Pal, Odorheiu Secuiesc, 82 - 28.22 - O
9. Farkas Bence, Targu Mureș, 238 - 27.58 - O
10. Canea Kocsis Andras Jr, Targu Secuiesc, 678 - 27.27 - OJ
11. Kincses Jozsef, Praid, 358 - 26.29 - O
12. Laszlo Levente, Miercurea Ciuc, 109 - 26.18 - O
13. Fancsali Kalman, Miercurea Ciuc, 139 - 24.42 - OW
14. Kantor Imre Zoltan, Reghin, 180 - 23.71 - OW
15. Beltechi Dumitru, Victoria, 1328 - 22.1 - O
16. Szanto Lajos, Miercurea Ciuc, 210 - 21 - O
17. Lovasz Vilmos, Gheorgheni, 516 - 19.76 - A
18. Heja Zoltan, Ditrau, 376 - 16.68 - A
19. Nagy Istvan, Micfalau, 4225 - 0 - O


Inscrieri Amatori - on 6/21/2019 at 11:26:50 PM

1. Canea Kocsis Andras, Targu Secuiesc, 275 - 18 - A
2. Bedo Jozsef, Suseni, 323 - 17.22 - A
3. Imecs F Attila, Miercurea Ciuc, 874 - 17.18 - A
4. Kis Istvan, Brașov, 327 - 16.66 - AW
5. Gered Ferenc, Miercurea Ciuc, 418 - 16.58 - A
6. Demeter Arpad, Miercurea Ciuc, 732 - 16.08 - A
7. Kezdi Janos, Corund, 1706 - 16 - A
8. Veress Arpad, Miercurea Ciuc, 889 - 15.85 - A
9. Mezei Mihai, Sarmas, 1280 - 15.3 - A
10. Lorincz Zoltan, Miercurea Ciuc, 446 - 14.87 - A
11. Kontzey Jozsef, Targu Secuiesc, 1097 - 14.17 - A
12. Lupescu Nicolae, Reghin, 501 - 13.91 - A
13. Csurulya Gyula, Miercurea Ciuc, 1380 - 13.8 - A
14. Vancsa Zoltan, Miercurea Ciuc, 1121 - 12.65 - A
15. Vaszi Denes, Miercurea Ciuc, 577 - 12.56 - A
16. Nagy Attila, Suseni, 896 - 12.5 - A
17. Bardocz Ferenc, Ditrau, 1105 - 12.03 - A
18. Lorinczi Bela, Gheorgheni, 1150 - 11.6 - AW
19. Boariu Timofte Danut, Borsec, 736 - 11.53 - AW
20. Kelemen Miklos, Miercurea Ciuc, 1147 - 10.6 - A
21. Suciu Andrei, Borsec, 738 - 10.25 - A
22. Megyes Andras, Sovata, 1908 - 8.85 - I
23. Gergely Istvan, Ditrau, 1316 - 8.7 - I
24. Birtalan Levente, Sovata, 1708 - 8.5 - I
25. Olah Ignac, Lazarea, 1877 - 8.3 - I
26. Angi Zoltan, Gheorgheni, 748 - 8.1 - I
27. Birtalan Bence, Sovata, 2215 - 8.1 - I
28. Cserei Gabor, Sovata, 2245 - 6.7 - I
29. Benedek Alex, Gheorgheni, 1897 - 6.2 - I
30. Miklos Botond, Miercurea Ciuc, 2308 - 6.2 - I
31. Ferenczi Robert, Suseni, 1539 - 5.7 - I
32. Vass Peter, Miercurea Ciuc, 1161 - 5.59 - I
33. Pap Gyula, Gheorgheni, 2028 - 5.3 - I
34. Beke Hunor, Miercurea Ciuc, 1863 - 5.2 - I
35. Heja Zsolt, Ditrau, 1496 - 4.28 - I
36. Illyes Elemer, Ditrau, 2260 - 4 - I
37. Nagy Istvan, Miercurea Ciuc, 3036 - 0
38. Balazs Jozsef, Corund, 3916 - 0 - I
39. Pall Lajos, Corund, 3934 - 0 - I
40. Todor Jozsef, Corund, 3943 - 0 - I
41. Jozsa Gabor, Corund, 5001 - 0
42. Balazs Aron, Corund, 5002 - 0
43. Pal Nandor, Remetea, 5003 - 0
44. Barabas Imre, Remetea, 5004 - 0
45. Bogyo Janos, Malnas Bai, 5005 - 0
46. WildCard1, Remetea, 5006 - 0
47. WildCard2, Remetea, 5007 - 0

[hjz70]

Angi Zoltan Gheorgheni
Todor Csaba Gheorgheni
Ferencz Robert Suseni

[hjz70]

Heja Zoltan
Heja Zsolt
Bardocz Ferenc
Gergely Istvan
Illyes Elemer Ditrau

[PaliHR]

La Amatori:
Megyes Andras, Cserei Gabor, Szabo Zsolt, Birtalan Bence, Birtalan Levente din Sovata.

[PaliHR]

Zakarias Szabolcs / Odorheiu Secuiesc / Open.

[denesferi]

Se inscrie Kincses Jozsef si Denes Ferenc la open.

[FARKAS GABOR]

Farkas Bence / Tagu Mureș / Open.

[Tamas Vivien]

Se inscrie Kovacs Istvan,din Miercurea-Ciuc,la categoria Amatori.

[hjz70]

Papp Gyula
Lovasz Vilmos Gheorgheni

[hjz70]

Lorincz Bela Gheorgheni

[hjz70]

Olah Ignac Lazarea

[jocobedo]

Se inscrie Bedo Jozsef, Nagy Attila, Nagy Arpad, Csiki Istvan, Csiki Szabolcs, Szabo Zoltan, Ferenczi Robert din Suseni.

[Letike]

es inscrie la avansati -incepatori

Tamas Vivien
Tamas Szilard
Fancsali Kalman
Laszlo Levente

toti din CSIK

[PaliHR]

Cateva poze din Remetea:

[PaliHR]

Sala este una tip Nastase, cam cea de la Reghin, cum se vede si pe aceste poze:

[denesferi]

Se inscriu din Corund la amatori : Jozsa Gabor, Balazs Aron, Pall Lajos, Todor Jozsef, Balazs Jozsef

[PaliHR]

Am gasit si localizarea salii pe harta:

Informatii utile:

INDICAȚII DE ACCES:

[TD]

[/TD]

[PaliHR]

Inscrieri Amatori - on 6/7/2019 at 8:43:08 PM

1. Lovasz Vilmos, Gheorgheni, 516 - 19.76 - A
2. Bedo Jozsef, Suseni, 323 - 17.22 - A
3. Heja Zoltan, Ditrau, 376 - 16.68 - A
4. Todor Csaba, Gheorgheni, 486 - 16.4 - AH
5. Nagy Attila, Suseni, 896 - 12.5 - A
6. Bardocz Ferenc, Ditrau, 1105 - 12.03 - A
7. Lorinczi Bela, Gheorgheni, 1150 - 11.6 - AW
8. Szabo Zsolt, Sovata, 1906 - 11.1 - A
9. Csiki Istvan, Suseni, 1439 - 9.97 - I
10. Csiki Szabolcs, Suseni, 1292 - 9.17 - I
11. Megyes Andras, Sovata, 1908 - 8.85 - I
12. Gergely Istvan, Ditrau, 1316 - 8.7 - I
13. Birtalan Levente, Sovata, 1708 - 8.5 - I
14. Olah Ignac, Lazarea, 1877 - 8.3 - I
15. Angi Zoltan, Gheorgheni, 748 - 8.1 - I
16. Birtalan Bence, Sovata, 2215 - 8.1 - I
17. Szabo Zoltan, Suseni, 1556 - 7.3 - I
18. Cserei Gabor, Sovata, 2245 - 6.7 - I
19. Tamas Vivien, Miercurea Ciuc, 1143 - 6.6 - IF
20. Ferenczi Robert, Suseni, 1539 - 5.7 - I
21. Pap Gyula, Gheorgheni, 2028 - 5.3 - I
22. Nagy Arpad, Suseni, 1575 - 5.2 - I
23. Heja Zsolt, Ditrau, 1496 - 4.28 - I
24. Illyes Elemer, Ditrau, 2260 - 4 - I
25. Balazs Jozsef, Corund, 3916 - 0 - I
26. Pall Lajos, Corund, 3934 - 0 - I
27. Todor Jozsef, Corund, 3943 - 0 - I
28. Jozsa Gabor, Corund, 5001 - 0
29. Balazs Aron, Corund, 5002 - 0

Inscrieri Open - on 6/7/2019 at 8:43:26 PM

1. Zakarias Szabolcs, Odorheiu Secuiesc, 1002 - 31.6 - O
2. Denes Ferenc, Praid, 244 - 30.71 - OW
3. Tokos Pal, Odorheiu Secuiesc, 82 - 28.22 - O
4. Farkas Bence, Targu Mureș, 238 - 27.58 - O
5. Kincses Jozsef, Praid, 358 - 26.29 - O
6. Laszlo Levente, Miercurea Ciuc, 109 - 26.18 - O
7. Tamas Szilard, Miercurea Ciuc, 184 - 24.83 - O
8. Fancsali Kalman, Miercurea Ciuc, 139 - 24.42 - OW
9. Kovacs Istvan, Miercurea Ciuc, 926 - 20.4 - O

[kany73]

Se inscriu din Miercurea-Ciuc: Lorincz Zoltan, Vaszi Denes, Ambrus Zoltan, Veress Arpad, Beke Hunor. Toti la amatori

[Barta Istvan-Zsolt]

Petho Mihaly - Racosul de Sus
Kontzey Jozsef - Tg.Secuiesc

[PaliHR]

De prin wiki adunate - I.:

Remetea (?n maghiară Gyergy?remete, în traducere „Remetea Giurgeului”) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita.

Remetea, este una din marile localități ale județului, situată la o altitudine de 750 de metri, în partea de nord-est a Depresiunii Gheorgheni (numită și Depresiunea Giurgeului), la poalele munților vulcanici ai Gurghiului.

Scriitorul Bal?zs Orb?n, autor al unei monografii monumentale din secolul al XIX-lea despre Ținutul Secuiesc, ?ntitulată „Descrierea Ținutului Secuiesc” (Sz?kelyf?ld le?râsa), descria poziția geografică a comunei astfel: „Remetea, față în față cu Ditrău, pe partea st?ngă a Mureșului, se întinde romantic în valea p?r?ului Pietrii.”

Terenul prezintă morfologia caracteristică bazinelor intramontane. Zona de șes formată preponderent din aluviunile Mureșului continuă la nord prin coline tăiate de văile p?raielor și prin munții vulcanici ai Gurghiului. La intrarea în comună, gasim peisajul culmilor Gurghiului de Nord, vizibile din Remetea: V?rful Crucii (1517 m), Kecskekő („Piatra caprei”; 1483 m), Bătr?na (1634 m). Acestea sunt cele mai ?nalte culmi ale buzei unui crater vulcanic stins: Fîncelu.

Remetea este traversată de cel mai lung r?u al Ardealului, Mureșul. Mureșul intră din sud, șerpuind localitatea, o părăsește în direcția nord. P?raiele care traversează așezarea, care apoi să se varsă în r?ul Mureș sunt: din nord P?r?ul Pietrii, care străbate centrul satului, p?raiele Veszes și Kecskekő, care colectează debitele p?raielor Sineu și Martonca, r?u care asigura aprovizionarea cu apă a satului Martonca, depopulat după 1970. Din est curg p?raiele Ghiduț și Ditrău, care se varsă în Mureș.

Vedere panoramică asupra satului:

[PaliHR]

Alte cateva poze din Remetea:

[PaliHR]

De prin wiki adunate - II.:

Monumente, repere turistice

Biserica Sf. Leonard

Din cauza distrugerii în 1944 a arhivei bisericești, documentele despre construirea bisericii sunt incomplete, chiar contradictorii. Documentul distrus dat?nd din 1567 menționa existența bisericii. într-un registru al consiliului bisericesc din 8 octombrie 1939 directorul și ?nvățătorul J?zsef Szab?, în urma unor cercetări făcute asupra bisericii străvechi, scria: „?n 1933 am constatat împreună cu Endre Orosz, secretarul de atunci a Societății Muzeului Ardelean, urmele bisericii noastre strămoșești, despre existența căreia s-a menționat în arhiva bisericească din 1567 și care a fost prada incendiului din 1771.
Dar (...) La începutul secolului al XVIII-lea, capela din lemn construită în timpul lui Bonif?c Kendeffy mai putea exista, fiindcă papa Clement al XI-lea a permis un hram la Remetea de ziua Rusaliilor din 1714."
La fel de contradictorie este și data construirii bisericii actuale. Datele corespund doar în ce privește distrugerea bisericii precedente într-un incendiu, care a fost reconstruită într-un an cu contribuția enoriașilor. Potrivit registrului Consiliului Bisericesc din 1938, incendiul a fost în 1771, însă potrivit comunicatului din săptăm?nalul „Apostol” incendiul este datat în anul 1778. Pe latura turnului bisericii se vede și în prezent datarea evenimentului din anul 1771. Acesta este confirmat și de faptul că unul dintre altarele secundare a fost construit în 1776, ceea ce lasă de înțeles, că biserica exista deja.
Biserica are un plan în formă de cruce latină, cu o lungime de 41 m și o lățime de 12 m. Forma finală a dobândit-o în secolul al XIX-lea, când prin contribuția financiară a familiei M?lik biserica a fost extinsă cu 6 metri în 1899. Turnul cu o ?nălțime de 47 m are cinci caturi inegale despărțite prin cornișe divizoare, cu patru ferestre romanice, în partea superioară.
Interiorul bisericii este amenajat în stil baroc. Parohul D?niel Hanzer, care a comandat construirea bisericii, a orbit în 1775 și l-a primit în parohia sa pe J?zsef Szab? ca preot, cel care a terminat amenajarea bisericii în 1777, mare parte pe cheltuială proprie.
Nava principală este divizată prin cinci pilaștri, având tavanul boltit. Pilaștrii sunt cu secțiune pătrată, capitelurile terminându-se prin cornișe duble. Altarul principal este pătrat și ușor concav, conform inscripției votive de pe el, datează din 1787. Retabulumul este arcuit, cu glaf. Pictura de pe altar îl ?nfățișează pe Sfantul Leonard, înconjurat de sclavi încătușați, care, rug?ndu-se pentru libertate, își întind m?inile spre episcop. Deasupra se poate zări un medalion cu inscripția „In honorem Sancti Leonardi Abbatis 1784”, plasat într-un câmp argintiu. Lângă altarul principal se află două statui policrome, în dreapta Fecioara Maria, și în stânga Isus. Stilul acestor statui amintește de cel bavarez, ambele fiind donația directorului de școală K?roly Molnár de la începutul secolului al XX-lea. Printre ornamentele lăcașului de cult sunt și trei mici vitralii.

Capela Sf. Margareta

Pe acest loc, inițial fusese o casă de locuit, transformată mai apoi în capelă, care în 1940 a fost demolată, apoi s-a demolat și casa dascălului și s-a reconstruit fără pereții interiori. în 1942 această capelă a fost sfințită cu hramul sfânta Margareta. Capela a fost demolată în 1968, în timpul păstoririi parohului Lazlo Orb?n, prelat papal, în locul ei construindu-se una mai mare – cea din prezent – dedicată tot sfintei Margareta.

Monumentul războaielor mondiale

Monumentul a fost așezat în centrul localității. Inaugurarea din primăvara anului 1942 a prilejuit la Remetea o adevărată sărbătoare populară. Monumentul are 3,30 m ?nălțime și 1,80 x 1,80 m în partea superioară. Este ornamentat cu flori-curpen, iar colțul este ?npodobit cu motivele soarelui și a lunii, tipice simbolisticii secuiești. Placa de marmură cu numele eroilor pomeniți este plasată între rezalite. La construirea noii școli cu două etaje din 1961 - 1962, motivându-se lipsa de teren s-a hotărât mutarea monumentului pe Dealul Bisericii, în vecinătatea bisericii și a școlii cu clasele I-IV, unde, sub supravegherea meșterului zidar Ferenc Sz?sz, a fost reamenajat. Deoarece terenul noii locații era proprietatea bisericii din Remetea, monumentul a fost luat în inventar de Biserica Romano-Catolică, care îl ?ngrijește și în prezent. în 1979 au fost adăugate trei plăci de marmură mai mici, eterniz?nd eroii căzuți în al II-lea Război Mondial, însă lista cu numele eroilor nu este completă; cuprinde doar cincizeci și patru de nume.

Monumentul Mileniar

A fost comandat la cererea bisericii romano-catolice de prelatul papal Lazlo Orb?n și finanțat din donațiile credincioșilor. Monumentul a fost amplasat în fața bisericii, pe strada Szent L?n?rd (Sfantul Leonard) și este opera sculptorului Ferenc Molnár Iv?cson. Monumentul are o inscripție cu textul: „A fost ridicat de oamenii din Remetea, în amintirea celor 2000 de ani de la nașterea PAX Iisus, și a 1000 de ani de la creștinarea noastră”

Clădirea "S?ska"

Mai este cunoscută și sub denumirea de Casa Dobrib?n. Este o clădire aparent greoaie, dar care domină arhitectonica centrului comunei. A fost construită între anii 1875 și 1893. în 1892 a devenit prada unui incendiu devastator. Pereții exteriori sunt ornați cu o cornișă divizoare aflată la ?nălțimea de trei sferturi din ale pereților. Monumentalitatea clădirii este intensificată de existența pe latura vestică a clădirii a doua rizolite de colț dispuse simetric față de axa fațadei. Părțile de la colțuri, ușor ieșite din planul fațadei, se supra?nalță mult peste cornișa de divizare și șarpantă printr-un atic ce se închide cu un timpan. Pe glaful coamei rizolitelor, între doua ornamente sub forma unor cupole orientale sunt așezate statuetele a doi lei, culcați față în față.

Casa rustică

?n anul 2000, conducerea fundației Avully-Remetea a hotărât cumpărarea unei case vechi, dar în stare bună, în centrul localității, pe care se pot distinge elmentele de construcție specifice locului, pentru a expune colecția etnografică și amenajarea camerei memoriale Tibor Cseres. în prezent, Casa Rustică se află în proprietatea consiliului local în proporție de treisferturi și un sfert a Fundației. După cumpărarea casei au urmat lucările de reparații și renovare, păstrând formele originale de construcție. în septembrie 2001 cu ocazia Zilelor Satului, în cadrul unei frumoase festivități de inaugurare s-a deschis Camera Memorială Tibor Cseres și colecția etnografică.

Cruci

?n comuna Remetea sunt circa 40 de cruci din lemn sau piatră amplasate la hotarele comunei și pe marginea drumurilor. Povestea majorității crucilor este necunoscută.

Moara de apă de la Sineu

Din cele aproape o sută de mori de apă de la începutul secolului XX, situate în Depresiunea Giurgeu, au rămas doar zece, cinci afl?ndu-se la Sineu, Remetea. Dintre aceste mori, una este listată în Patrimoniul Cultural Național. Proprietarii lor, fiind bătr?ni, nu au posibilități de întreținere și exploatare, încât morile se deteriorează cu timpul. Consiliul local al comunei a demarat recent un program de cercetare a tehnicii arhitecturale și istorice, respectiv arhivarea în imagini a tehnicii de morărit și a meșteșugurilor tradiționale conexe morăritului (ex. concasarea pietrii, păsarea), cu ?ntocmirea de materiale informative/documentare. Aceste acțiuni au fost demersurile pregătitoare în vederea renovării și punerii în valoare a morilor existente, ca să poată deveni piese ale patrimoniului cultural național.


Alte informatii interesante mai gasiti de unde am spicuit:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Remetea,_Harghita

A, si ceva poate mai interesant decat cele citite de pe wiki: Ma gandesc ca sunt putini amaturisti care n-au gustat inca celebrele batoane de ciocolata END-IBO. Sunt produse la Remetea:

http://corbiialbi.ro/index.php/busin...maini-proprii/