Lupu Gabriel
senior
M-am simţit solidar cu dumneavoastră. Cândva, m-am accidentat la un genunchi, destul de serios, la o căţărare în Piatra Craiului. Am avut sentimente de adâncă disperare. Numa' cine nu trece prin aşa ceva, nu ştie! Pentru mine, atunci, a fost sfârşitul lumii. Am "reparat" genunchiul care apoi a "ţinut" la ture grele, pe Grossglockner, Elbrus, Mont - Blanc etc. Dar, din păcare, a fost sfârşitul alpinismului, unde se cer articulaţii "impecabile". Poate a fost mai bine. Cine ştie dacă mai apucam 30 de ani! 
De-asta zic, viaţa ia pe o parte, dă pe alta. Important este să ieşim "pe plus"! Ar fi putut să mă doară sufletul pentru tot restul vieţii. Dar eu sunt un tip optimist! Cum pare că sunteţi şi dumneavoastră.
Stimă!
PS- nostimă poezia! Felicitări!
După finalul poeziei cred că trebuie să mă înclin în faţa dumneavoastră cu respect!
Eu încă mai aşez paletele pe canapea, dau pe youtube şi le zic "aşa să jucaţi şi voi, fire-aţi ale dreaqu"!)
Desigur, panaramele alea nu mă ascultă, neam!
De-asta zic, viaţa ia pe o parte, dă pe alta. Important este să ieşim "pe plus"! Ar fi putut să mă doară sufletul pentru tot restul vieţii. Dar eu sunt un tip optimist! Cum pare că sunteţi şi dumneavoastră.
Stimă!
PS- nostimă poezia! Felicitări!
După finalul poeziei cred că trebuie să mă înclin în faţa dumneavoastră cu respect!
Eu încă mai aşez paletele pe canapea, dau pe youtube şi le zic "aşa să jucaţi şi voi, fire-aţi ale dreaqu"!
)Desigur, panaramele alea nu mă ascultă, neam!
