Parcul dendrologic din Simeria (Arboretumul Simeria)
Arboretumul Simeria se află pe malul r?ului Mureș, în orașul Simeria din județul Hunedoara, la doar 10 km de Deva. Accesul este ușor. Se poate ajunge atât cu mașina proprie (DN 7) cât și cu trenul. Adresa exacta este: strada Biscaria nr. 1, Simeria, județul Hunedoara.
Pe la inceputul secolului al XVIII-lea incepe sa prinda contur, pe malul stang al Raului Mureș, ceea ce astazi este considerat de specialistii consacrati "un monument national in arta parcurilor" si totodata cea mai veche si mai valoroasa colectie de plante lemnoase exotice si autohtone din Romania, ARBORETUMUL SIMERIA. Rezervatie dendrologica si peisagera cu valoare de unicat pentru patrimoniul national, Arboretumul Simeria a fost creat la inceputul secolului al XVIII-lea prin amenajarea zavoaielor naturale din lunca Mureșului, in stil peisager (englezesc, romantic).
In decursul istoriei, parcul a apartinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiara (Gyulay, K?n, F?y si Ocskay), si s-a transmis pe linie feminina. Ca proprietar al parcului in anul 1848 este mentionat contele K?n, cu ocazia revolutiei semnalandu-se numeroase distrugeri si avarierea cladirilor. In perioada 1870 - 1880 se fac primele remedieri ale parcului si cladirii si incepe, dupa planuri precise, o imbogatire a parcului prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient si America de Nord si au loc schimburi de seminte cu strainatatea. Proprietarul care este semnalat dupa contele K?n este F?y Bela, titrat, naturalist, membru al Academiei de Stiinte Maghiare, care imbogateste parcul cu specii exotice scriind si unele lucrari stiintifice de aclimatizare a speciilor. Dupa 1918, F?y Bela se stabileste la Simeria, in familia lui intrand ca ginere Ocskay Istvan, un artist de origine nobiliara, cu mult simt artistic, care amelioreaza mult parcul sub aspect peisagistic. Este posibil ca intreaga conceptie de amenajare peisagistica a parcului sa apartina unor peisagisti cunoscuti ai timpului, dar acest lucru nu apare mentionat. Se pare totusi ca intre 1924 si 1938 a lucrat aici ca gradinar Ludvig Bucek din Germania.
Dupa nationalizare (1949) Parcul intra in administratia Ocolului Silvic Simeria, in 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental. In 1954 a fost infiintata Statiunea de Cercetari si Experimentari Forestiere Simeria care ulterior preia ca baza materiala Parcul Dendrologic. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, in baza H.C.M. 518/1954, Parcul dendrologic este ocrotit de lege, primind atributul de "Monument al Naturii" - rezervatie dendrologica. Colectia dendrologica a parcului mostenita de la vechii proprietari se ridica la peste 250 taxoni, in prezent existand 2165. Cu toate acestea, trebuie mentionat faptul ca ansamblul peisager, stilul arhitectural precum si valoarea data de vechimea si implicit maretia colectiei taxonomice demonstreaza o veche si constanta preocupare a fostilor proprietari pentru arhitectura peisagera si introducerea unor specii exotice rare. Recunoscand meritele fostilor proprietari care au realizat, mentinut si dezvoltat parcul pe parcursul a peste doua secole, se cuvine insa sa mentionam si meritele administratiei silvice si indeosebi ale I.C.A.S., ale Prof. I. Popescu Zeletin si ale dr.ing. Hulea Aurel care au salvat de la distrugere aceasta comoara vegetala.
"
Rostul parcurilor dendrologice este deosebit de important pentru stiinta si pentru economia nationala, desi marele public le considera in primul rand parcuri ornamentale si de agrement. Minunatul parc de la Simeria indeplineste de multe decenii intreita sa misiune, evoluand in timpul recent la rolul unei statiuni de cercetari forestiere de primul rang.
Arborii maiestosi, batrani sunt de un efect estetic neintrecut, impreuna cu ambianta de padure de lunca naturala si cu elegante aranjamente horticulturale. [?] O vizita la aceasta uzina stiintifica, ce desavarseste un "magnum experimentum" de lunga durata, este instructiva si reconfortanta. Pepinierele recent largite si perfect ingrijite sint o chezasie pentru perpetuarea rosturilor unui asemenea parc, care a improspatat si imbogatit si pana acum gradinile noastre botanice si parcurile publice cu specii pretioase si isi vor da contributia la intemeierea de paduri noi, valoroase si de aici inainte."
Prof. Alexandru BORZA
sursa: icashd.ro