Intrebare existentiala

De ce oameni pe la 30 de ani se apuca de tenis de masă cu antrenor?

Pentru ca trebuie sa fie cineva competent care sa le spuna "prietene, daca voiai tenis de masă te apucati pe la 7-8 ani, nu la 30; fugi la o bere...":grin:

Lasand gluma la o parte (dar nu de tot), si eu mi-as "trage" un antrenor, asta presupunand ca am timpul necesar pentru antrenamente constante. De ce? Simplu...cum au mai spus si altii, in postarile precedente, pentru ca imi place ca tot ceea ce fac sa fie cat mai bine facut, chiar daca este la un nivel de amatori. Pentru ca spiritul de competitie exista in 90% dintre barbati (si 10% dintre femei) si vrem sa castigam. Iar ca sa castigam avem nevoie ca cineva sa ne indrume cum sa jucam corect, sportul asta nu este chiar un sport care se poate fura de la adversar sau partenerii de joaca.
 
Cristi ,eu am numerosi antrenori (toti adversarii din amatur) iar problema acelora care vor performanta in amatur o pot descoperii in cadrul competitiilor organizate de F R T M.
PLACEREA DE A JUCA IN AMATUR ESTE DEASUPRA REZULTATULTATELOR.
Tocmai aici e spilul intrebarii: vorbeam de oameni care platesc ore cu antrenor profesionist pentru a invata sa joace tenis cu prietenii, care joaca la acelasi nivel cu ei (la primul moment).
Pana acum am inteles asa (nu numai din acest topic):
- oamenii vor sa faca lucrurile bine, sa aiba satisfactia lucrului bine facut
- unii nu au partener si profita mai mult de pe urma unui antrenor, decat a partenerilor la acelasi nivel
- unii vor doar sa faca sport
- unii vor sa simta placerea de a juca tenis de masă - discutabil, dar perfect acceptabil
- omul face ce vrea cu banii lui
dar si:
- totul se poate rezuma la competitie (vreau sa-l pot bate pe x-ulescu, vreau sa castig un concurs) si, poate, orgoliu personal
- putini au inteles ce problema aveam
P.S. Acum imi pare rau ca n-am inchis la timp acest topic :(
 
Buna ziua,eu am 46 de ani si invat acum cu un antrenor sa joc,mai bine.
Ce este rau in faptul ca vrei sa te perfectionezi si sa arzi mai bine,cateva kilograme.
Macar daca fac asta de dragul miscarii nu inseamna ca trebuie sa si stau ca tamaia sa iau bataie,
consolandu-ma cu faptul ca uite mai,ce frumos dadea adversarul
Eu zic asa,esti batran atunci cand crezi asta,daca vrei sa fii tanar,nu anii,te opresc ci mintea.
Am jucat tenis in copilarie,ca distractie intre antrenamentele de polo de la bazinul Rapid.
Am invatat ca tiganul dupa ureche,lovesc cu reverul,pe toata masa,forhand,abia acum am descoperit.
Dupa cateva lectii,in jur de 20,parca sunt altul(sau cel putin asa mi se pare mie).
Ideea de baza este sa vrei,nu eu am spus asta ci altii mai destepti.
DACA VREI ,POTI.
Asa ca indiferent de ce credaltii,eu incerc si sunt sigurca am sa reusesc.
 
"ciudatenia" pe care ati semnalat-o si pe care spuneti ca vreti sa o lamuriti nu este altceva decât indicatorul âmbucurator al entuziasmului si seriozitatii inoculate ca prin minune tuturor practicantilor români ai acestui frumos joc, un "semn" al performantei care se apropie
 
Sa fie clar pana la urma sunt unii oameni mai inzestrati,care nu au nevoie de antrenor sau nu vor sa recunoasca acest lucru.
Tatal meu era frizer si mereu imi spunea,tata,eu decat sa pun o priza,mai bine pun pe altul care stie sa o faca,sa o puna,iar eu in timpul
asta imi fac meseria mea si castig,cat sa ii dau si lui si mie sa mancam.
Traducand acum in vremurile noastre,am 46 de ani,am facut ceva pana acum,e momentul sa lasam pe cei care stiu un sport,precum tenisul sa ma invete.
Asa cum spunea cineva mai sus,sigur nu o sa fac ca unul care face de la 7-8 ani,dar macar incerc,
Tot cineva mai sus spunea"mai bine du-te la o bere",sincer am fost,dar berea e buna cate o data,sportul,e bun de fiecare data.
Imi cer scuze,daca supar,dar sa mor gandind,ca daca incercam aveam o sansa,mai bine sa incerc de o mie de ori,numai cine nu incearca nu reuseste.
Nu trebuie sa-ți fie frica de perfecțiune, n-o s-o atingi niciodata.A spus marele Salvador Dali si daca el a spus asta cine sunt eu sa il judec.
Sau un alt mare ganditor a zis:Da-i unui om un peste, si va fi satul o zi întreaga: ?nvata-l sa pescuiasca si va fi satul o viata întreaga.
Lao Tzu
 
Sa fie clar pana la urma sunt unii oameni mai inzestrati,care nu au nevoie de antrenor sau nu vor sa recunoasca acest lucru.
Tatal meu era frizer si mereu imi spunea,tata,eu decat sa pun o priza,mai bine pun pe altul care stie sa o faca,sa o puna,iar eu in timpul
asta imi fac meseria mea si castig,cat sa ii dau si lui si mie sa mancam.
Traducand acum in vremurile noastre,am 46 de ani,am facut ceva pana acum,e momentul sa lasam pe cei care stiu un sport,precum tenisul sa ma invete.
Asa cum spunea cineva mai sus,sigur nu o sa fac ca unul care face de la 7-8 ani,dar macar incerc,
Tot cineva mai sus spunea"mai bine du-te la o bere",sincer am fost,dar berea e buna cate o data,sportul,e bun de fiecare data.
Imi cer scuze,daca supar,dar sa mor gandind,ca daca incercam aveam o sansa,mai bine sa incerc de o mie de ori,numai cine nu incearca nu reuseste.
Nu trebuie sa-ți fie frica de perfecțiune, n-o s-o atingi niciodata.A spus marele Salvador Dali si daca el a spus asta cine sunt eu sa il judec.
Sau un alt mare ganditor a zis:Da-i unui om un peste, si va fi satul o zi întreaga: ?nvata-l sa pescuiasca si va fi satul o viata întreaga.
Lao Tzu
Prietene, recunosc, la faza asta ... m-ai ...pierdut.
 
Intrebarea este unde te-am pierdut sa inteleg unde te pot gasi.
Poate te pot ajuta sa intelegi ce nu ai reusit singur,oricum multumesc sincer pentru apelativul "prieten".
Cred ca asta este si rostul acestui tip de topic,sa ne facem prieteni si sa discutam diverse,teme sa ne exprimam diverse opinii.
 
Pe langa toate aceste competitii organizate in cadrul Amatur mai este una si foarte imortantaaa..cea din sala de antrenament, acolo unde jucam saptamanal cu colegii si prietenii. Unii joaca de 20-30 de ani, altii de 2-3 ani, altii au jucat o perioada cand erau copii si acum au redescoperit drogul.
Desi am 38 de ani si ma inscriu in ultima categorie, adica am jucat la o varsta mai frageda si acum am reluat tenisul de masa de 2 ani, tare as vrea si eu un antrenor daca as avea posibilitatea.Cu totii tindem sa jucam cat mai bine sa ne ajungem colegii din urma "sa dam si noi ca ei" toate acele lovituri speciale si nu in ultimul rand sa nu fim ciuca batailor in sala de antrenament.
 
Poate anumite persoane au descoperit frumusetea acestui sport mai tarziu. Practicandu-l, vor sa se perfectioneze, sa-si demonstreze, lor insasi in special, ca pot juca un joc mai performant( nu doar de divertisment). Participarea la un concurs, castigarea unui premiu, este rasplata devotamentului pentru acest sport, dar si ajustarea unor lovituri, invatarea unui joc elegant, cu ajutorul unui specialist in domeniu, iti aduce satisfactie personala si aprofundarea a acestui sport.
 
Chiar daca nu participi la competitii ci doar joci cu prietenii, asta nu inseamna ca nu vrei sa fii mai bun. Iar cu prietenii nu devii mai bun. Nu are cine sa-ti corecteze unele lovituri gresite, sau poate postura la masa, jocul de picioare, etc. Toate astea sunt chestiuni de baza pe care doar un antrenor cu ochiul format le poate observa si eventual corecta. Sunt oameni, printre care ma numar si eu, care suporta greu sentimentul de amatorism, in orice ar face. Si atunci tendinta e sa cauti metode prin care sa evoluezi. In tenisul de masa, in sport in general, e greu sa faci asta singur.
 
Buna ziua tuturor.eu pana in decembrie noiembrie 2013 jucam doar in concediu cu nevastă sau cu altii.s-a deschis o sala intr un mall unde mergem regulat.jucând cu altii si văz?nd nivelul unde ma aflam am luat decizia de a lucra cu un antrenor si la trei antrenamente pe săptăm?nă*2ore se vede un pic diferenta .dar mai este mult.mult de lucru.dar când te prinde microbul nu te mai lasa .mai rau ca nevastă dar aici auzi zgomitul m?ng?i si nu ai certificat de casatorie
 
La un moment dat, copil fiind, mi-a plăcut tenisul de masă. Am început să joc cu alți copii și mă enervam pentru că unele lovituri nu-mi ieșeau deloc.

?n altă perioadă, am jucat (tot de plăcere) cu un coleg care era „instruit” și îmi dădea 100 de mingi pe masă până să se termine punctul. Mai mult de atât, îmi returna și loviturile mai grele și îmi punea loviturile în puncte fixe (sau aproape fixe). Trebuie să recunosc că în perioada asta am simțit efectiv că începe să-mi placă mai mult tenisul de masă.



Acum scriu ceva pentru domnul care a deschis topicul. A-propos de motivul pentru care mulți căutăm „antrenori”, deși rămânem în continuare amatori.
Eu am găsit în AmaTur în primul rând o atmosferă fantastică. în al doilea rând am găsit oameni cu care-ți face plăcere efectiv să joci. Te pui cu ei la masă, iei bătaie zdravăn, uneori chiar nu înțelegi ce se întâmplă, dar cu toate astea simți c-ai vrea s-o ții așa în continuare.

Treptat, a început să-mi placă și tenisul de masă în general. La un moment dat m-am g?ndit că omul de dincolo de fileu ar merita mai mult respect din partea mea. Nu pot să-l oblig să mă ia mereu în serios, deși nivelul meu de joc i-ar da dreptul oricând să joace „la trecerea timpului”. De asemenea, m-am g?ndit că nu pot să „mint” tenisul. Dacă-mi place să-l joc și îmi oferă momente de destindere, ar trebui să fac și eu ceva pentru el. Să arăt că îl respect și pe el (tenisul).

Cam astea ar fi din punctul meu de vedere niște motive care m-ar determina la un moment dat să caut un om „specializat” în a-i ?nvăța pe alții tenis de masă. Iar dacă aș avea condiții și posibilități, deși o spun foarte sincer că nu prevăd nici un fel de „performanță” pe care aș putea s-o realizez, aș căuta și eu un astfel de om înainte să mă ?ntorc în orice locație și în orice competiție de nivel amator.
 
Eu m-am apucat de tenis de masă cu antrenor la 42 (de 6 luni), nu la 30. De ce?
Pentru ca-mi place la nebunie, pentru ca ma relaxeaza, pentru ca ma destreseaza, pentru ca fac miscare, pentru ca mi-am corectat miscari invatate gresit din clasa a patra de cand joc ca amator, pentru ca ma invata cum sa ma misc, pentru ca ma invata cum sa ma asez pe lovitura, pentru ca am capatat respectul colegilor de la sala, pentru ca se vad rezultatele chiar daca n-am fost decat la 3 competitii de amatori in viata mea si n-am facut mai nimic (pana acum), pentru ca abia astept sa ajung din nou la sala imediat dupa ce am plecat mort de oboseala, pentru ca atunci cand la serviciu sunt foarte stresat doar gandul ca ma duc seara la tenis ma calmeaza... si ar mai fi .. si da, ai dreptate, nu are nici o logica, de ce dracu ma antrenez cu profesor???:D
 
Back
Sus