ma simt mîndru și eu pentru un lucru nu lipsit de importanța: am avut onoarea și placerea sa joc în aceeași grupa cu doi dintre cei mai buni, în cazul asta locul 1 și locul 3! ce și-ar putea dori mai mult un „profan” ca mine în ale tenisului de masa?!? n-am valoare nici cât negru sub unghie, dar atrag valorile, iar asta îmi este mai mult decât o consolare! în condiții normale, oamenii aștia n-ar fi pierdut probabil 5 minute din timpul lor ca sa oboseasca degeaba fugind dupa mingile lovite aiurea de mine...!

competiția, ?nsa, i-a obligat... eu le mulțumesc în primul rând pentru ca au ramas la masa ca sa suporte chinul de a juca 3 seturi în compania mea!!
domnule Zoli (Zolike....așa-i spuneam eu colegului meu de banca din clasa a 12-a de liceu), cu seriozitatea dumneavoastra și cu tenisul „curat” pe care-l jucați m-ați facut din nou sa vreau sa ?nvaț neaparat tenis de masă...
domnule doctor Ciobanu, cu umorul nelipsit și...„incomparabil” pe care-l adaugați mereu celorlalte calitați necesare oricum în sportul asta, m-ați facut sa gîndesc din nou ca merita sa pleci de acasa pe drumurile țarii și sa speri ca acolo unde ajungi vei gasi o sala plina din care sa poți „alege” doar ?ntorcând ușor privirea...
oameni cu suflet de copil, dar cu caractere extraordinare!!! nu știu daca toata lumea va fi de acord, dar cred ca fiecare din noi ar trebui sa-și ia la masa de joc, împreuna cu husa în care ține paleta, o palarie...., iar de câte ori simte ce-am simțit eu sa faca gestul acela simbolic pe care unii îl uita uneori!!!... poate la mine faptul ca gîndesc așa se datoreaza lipsei totale de „cunoștințe” în ale acestui sport, iar atunci tot ce-mi ram?ne de facut este sa am tot timpul „palaria” la mine!
...dar mai observ ceva în acest forum....nu știu daca e doar o întâmplare sau chiar așa simt oamenii nu se mai simte dorința aceea permanenta a tuturor de a critica neaparat ceva dupa orice turneu; observ ca oamenii au ales sa caute în experiența avuta la Bistrița acele momente placute și cu efect pozitiv și sa vorbeasca doar despre ele....e fantastic ca se întâmpla așa. și probabil de aceea am postat și eu acum în „stilul” asta, cu intenția „subconștienta” de a influența oarecum lumea sa lase tema asta așa cum e...sa nu se gîndeasca deloc la ce „n-a ieșit bine” în sala de la Bistrița.
și de fapt cred ca prin asta se deosebesc turneele AMATUR de orice fel de alta competiție „oficiala”: în locul dorinței permanente de a ajunge undeva pe niște podiumuri și de a învinge orice adversar, aici avem acea „palarie imaginara” și acel „gest simbolic” pe care-l facem toți pâna la urma macar odata...
sa ma iertați de v-am plictisit a nu știu câta oara...!