Ce cruda si nemiloasa e viata...
Pe nenea Mircea il cunosc de cand aveam cativa ani ,era prieten bun cu tata , si parteneri de tenis de masă inca de pe vremea aceea.
Cand s-a reunit grupul seniorilor din Reghin, aveam vreo 18 ani , iar El a fost cel care impreuna cu Tata mi-au insuflat pasiunea pentru tenis de masă
Cum zicea Ocsi , el a fost capitanul ,mentorul , exemplul nostru .Un om calm , fara rautati, mereu cu glumele la el, dar mai mult de-atat , a fost un om deosebit cu un suflet mare.Cine se gandea ca acest munte de om ,si exemplu de viata echilibrata si sportiva va fi doborat atat de usor de boala?
In luna mai ,inainte cu cateva zile de "Memorialul Dan Leorda" ne-am strans toti tenismenii din Reghin si i-am facut o vizita surpriza.Chiar daca eram obisnuiti sa ne strangem cu totii doar in sala de sport , a fost foarte fericit sa ne vada pe toti impreuna , iar eu impacat ca am mai apucat sa ii strang mana pentru ultima oara.
Amatur-ul a pierdut un prieten , insa a castigat incepand de la anul inca un concurs in calendar : " Memorialul Mircea Toncean"
Sa te odihnesti in pace ,nenea Mircea!
