Ajuns, pe inserat, acasa, din periplul transilvanean(cu stationari mai scurte sau mai lungi, pe langa Dumbraveni,
la Porumbacu de Sus, Sighișoara si cherhanaua de la Buzd), am vizionat, cu interes, finalele ratate(am plecat, cu
ceva vreme, inainte de desfasurarea lor) apreciind, atat ardoarea cu care s-a jucat, in ambele intalniri, cat si
dramatismul scorului. Ii felicit, pe aceasta cale, pe competitorii ultimului act, de la sectiunea amatori: pe prietenul
Bogdan, de la Valcea si, in special, pe Urs(z)-ul brun Bombonel, cu care m-am luat la "tranta" in
primul meci, din eliminatorii, dar care mi-a naruit orice speranta de a accede spre trofeele puse in joc (urmand
exemplul dlui Pralea, m-as putea intreba, si eu: daca l-as fi infrant pe invingator, oare, as fi putut castiga, eu, aurul?!)...
Felicit, de asemenea, gazdele turneului care au excelat printr-o organizare si o fluidizare, a timpului alocat, fara repros.
Ii multumesc lui Adonis, care s-a dovedit a fi mai mult decat un adversar din grupa superioara, devenind un real
castig pentru noua-mi lista de prieteni, intr-ale tenisului de masa.
La buna vedere!